Search
Vineri 18 Septembrie 2020
  • :
  • :

Ramona Oncescu, Managing Partner, Oncescu și Asociații: Reglementările tot mai complexe presupun mai multe probleme juridice de rezolvat

Interviu cu Ramona Oncescu, Managing Partner, Oncescu și Asociații

Reglementările tot mai complexe presupun mai multe probleme juridice de rezolvat

 

În curând veți aniversa 18 ani de când ați intrat în Baroul București. Aveți o experiență redutabilă în managementul unor societăți puternice de avocatură. Ce reprezintă pentru dumneavoastră profesia pe care o practicaţi şi care sunt valorile după care v-aţi ghidat mereu în exercitarea acesteia?

Este o profesie care mă definește, neavând niciodată intenția să o schimb cu o altă profesie în domeniul științelor juridice, nu m-a tentat niciodată de când am intrat în avocatură să devin procuror sau judecător. Aceasta este „partea barei” în care mă simt cel mai confortabil și în exercitarea acestei profesii am încercat întotdeauna să mă ghidez după valorile profesionale pe care mi le-a insuflat maestrul meu, respectiv loialitatea față de client, responsabilitatea lucrului bine făcut și la timp și colegialitatea față de ceilalți avocați și celelalte profesii juridice, valori pe care încerc să le transmit mai departe și generațiilor de proaspeți absolvenți de drept și colegi nou intrați în avocatură pe care i-am crescut în calitate de avocat îndrumător.

Cum este structurată Oncescu și Asociații? Care au fost principalele provocări în ultimii ani?

Societatea noastră este un boutique law firm, având 7 avocați colaboratori, pe lângă parteneri, dar intenționăm să creștem în următorii ani, politica noastră fiind de a coopta în echipa noastră câte cel puțin 2-3 avocați din fiecare generație de avocați stagiari intrați în barou. În mod cert, o parte considerabilă a activității noastre o reprezintă activitatea în cadrul litigiilor, în special cea care vizează litigiile între profesioniști, indiferent dacă acestea se desfășoară în fața instanțelor de drept comun sau curților de arbitraj din țară sau din străinătate. Bineînțeles, în acest context, cea mai mare provocare pe care o întâlnim este practica neunitară a instanțelor în interpretarea unor anumite norme de drept substanțial sau procesual resimțite în ultimii ani, respectiv după intrarea în vigoare a noilor coduri.

Ce a stat la baza reușitelor societății de avocatură pe care o coordonați? Ce rol au avut și au doamnele avocat în succesul societății dumneavoastră?

Seriozitatea și promptitudinea în rezolvarea problemelor clienților care ne-au mandatat. Nu cred că în această profesie are vreo relevanță deosebită dacă avocatul este femeie sau bărbat, niciuna dintre categoriile respective neputând să prezinte vreun atu față de cealaltă în aplicarea acestei profesii care oferă aceleași șanse la performanță indiferent de sex, lucru demonstrat de numărul mare de femei avocat care obțin rezultate deosebite, în egală măsură cu bărbații avocat. Din acest motiv, în cadrul societății noastre nu valorizăm munca avocaților noștri decât prin raportare la rezultatele obținute.

Cum reușiți să armonizați experiența seniorilor cu dinamismul și entuziasmul tinerilor avocați?

În cadrul societății noastre, trăsătura comună care creează coeziunea colectivului este tocmai faptul că atât seniorii cât și juniorii sunt animați de același entuziasm și dinamism pe care îl pun în slujba clienților astfel încât celor mai tineri li se transmite ideea că odată cu experiența câștigată, oricât timp alegi să practici această profesie, entuziasmul și pasiunea nu trebuie să scadă. Pentru că acestea garantează un lucru bine făcut așa cum sunt toate lucrurile în care pui pasiune.

Pe ce abilități puneți accent atunci când luați în considerare recrutarea de noi colaboratori?

Ceea ce ne interesează în procesul de recrutare de avocați stagiari este în primul rând dorința de a învăța, de a se dedica deprinderii tainelor practicării acestei profesii, alături de cunoștințele teoretice care, într-o foarte bună măsură, sunt garantate de faptul că în ultimii ani examenul de admitere la barou a devenit un criteriu de selecție serios cu privire la bagajul de noțiuni teoretice dobândit în facultate.

Cum vă împărțiți între responsabilitățile de avocat şi cele de manager, antreprenor?

Destul de greu, având în vedere că fiecare dintre cele două tipuri de responsabilități presupune alocarea integrală a timpului către una sau cealaltă, pentru a fi făcute bine. Cu toate acestea, datorită pasiunii pentru această profesie, pe care încă o am chiar daca că au trecut aproape 20 de ani de când o practic (glumesc), nu am vrut să renunț în niciun moment la a mai fi un avocat pledant pentru că – înainte de a fi antreprenor – voi fi în primul rând avocat.

Piața serviciilor juridice trece prin transformări radicale datorate reglementărilor tot mai complexe, riscului crescut în arii multiple, evoluției economiei digitale și  presiunii continue privind reducerea costurilor. Cum vedeți evoluția pieței avocaturii în România, în acest context?

Piața avocaturii în România nu cred că va evolua diferit de avocatura de pe alte piețe din Europa sau din lume. Reglementările tot mai complexe presupun mai multe probleme juridice de rezolvat, adică o solicitare mai mare de servicii pe piață, ceea ce lasă loc accesului mai multor avocați, fiind o piață în creștere și, bineînțeles, lasă loc tuturor modalităților de organizare pentru practicarea acestei profesii, în toate variantele existente în prezent pe piață. Din punctul meu de vedere, cu cât sunt mai mulți avocați și mai multă concurență pe piață, cu atât va crește calitatea serviciilor prestate pentru că, în opinia mea, concurența nu poate face nimic altceva decât să stimuleze în mod pozitiv piața.

Companiile românești sunt sub presiunea instituțiilor – ANAF, Consiliul Concurenței, Garda de Mediu, Inspecția Muncii, etc. Când vor înțelege funcționarii publici că ei trebuie să stimuleze mediul de afaceri, și nu să-l timoreze?

Companiile românești și nu numai cele românești au fost întotdeauna sub presiunea instituțiilor, și nu cred că această presiune se va reduce curând. Funcționarii publici sunt nevoiți să respecte instrucțiunile primite, iar verificările sunt de foarte multe ori impuse de volatilitatea ridicată a dispozițiilor legale reglementare care aduc permanente schimbări în ce privește condițiile pentru desfășurarea unei activități de natură comercială. În opinia mea, înaintea unor funcționari publici „mai înțelegători” avem în primul rând nevoie de mai multă stabilitate legislativă, astfel încât mediul de afaceri să aibă un grad mai mare de previzibilitate pe termen mediu și lung.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *