Cu toate că Zona Euro a intrat pe tendință de creștere, e de așteptat ca ritmul redresării să rămână semnificativ în urma altor economii mari – se arată în ediția de primăvară a EY Eurozone Forecast (EEF). Conform prognozei EY, PIB-ul Zonei Euro va atinge în 2018 o creștere estimată de aproximativ 5% comparativ cu vârful atins în primul trimestru din 2008, înainte de declanșarea crizei financiare. Prognoza EEF estimează că, spre deosebire de Zona Euro, PIB-ul Marii Britanii și cel al S.U.A. vor înregistra creșteri de 12% și respectiv de 23% în aceeași perioadă.
După doi ani de declin, previziunile estimează o creștere economică modestă de 1% în Zona Euro pentru anul 2014, urmată de o ușoară accelerare, de până la 1,4%, în 2015. Pentru perioada 2016-2018, se prognozează o ușoară intensificare de ritm, estimându-se o creștere de aproximativ 1,6% pe an. Privită cu un optimism prudent, se așteaptă o redresare treptată a cheltuielilor de consum și a investițiilor.
Revenirea la o creștere modestă și stabilizarea serviciului datoriilor ar trebui să echivaleze cu o îndepărtare de posibilitatea ruperii Zonei Euro. Aderarea Letoniei la începutul acestui an și aderarea probabilă a Lituaniei anul viitor au impulsionat încrederea în moneda unică.
Unele dintre țările periferice care au implementat reforme dure de austeritate în ultimii ani, în special Spania și Irlanda, beneficiază acum în urma creșterii comerțului global. EEF prognozează o creștere a PIB-ului Irlandei de 1,8% în acest an, în timp ce pentru Spania estimează o creștere de 0,8%. Cea mai rapidă creștere din Zona Euro este așteptată pentru cel mai nou membru, Letonia, de peste 4%, urmată de Estonia cu 2,5%.
La polul opus, rata de creștere a PIB-ului în Franța este prognozată la doar 0,7%, sub media Zonei Euro. Alte țări nucleu, incluzând aici Belgia, Olanda și Finlanda, vor înregistra creșteri lente, adăugând un alt factor de îngrijorare în legătură cu perspectivele pe termen mediu.
Deflația – amenințare pentru creștere
Ca urmare a continuării amenințării deflației, BCE ar putea fi nevoită să relaxeze politica monetară. Ultimele date privind inflația au arătat că amenințarea deflației este foarte reală și, chiar dacă se ia în calcul o revenire stabilă, se așteaptă ca inflația să rămână mult sub ținta BCE pentru o bună perioadă de timp.
EEF prognozează pentru 2014 o inflație medie de doar 1,1% în Zona Euro, urmată de o creștere modestă, la 1,5%, în 2015. Deflația ar crește valoarea reală a datoriilor, micșorând în același timp veniturile din taxe. Ca urmare, reducerea gradului de îndatorare va trebui continuată prin noi măsuri de austeritate și, în cel mai rău caz, prin restructurarea datoriilor.
Previziunile arată o rată medie a șomajului de 12% în Zona Euro, pentru 2014, ușor mai scăzută decât în 2013, urmată de o scădere graduală până la 11% în 2018. Dar, corelate cu ratele de creștere a PIB-ului, diferențele de pe piețele forței de muncă din statele membre vor persista. Rata șomajului din Grecia este așteptată să crească la 28% în acest an, înainte de a scădea ușor, la mai puțin de 25% în 2018, în timp ce rata șomajului din Spania este așteptată să scadă la 25% în acest an, ajungând apoi la 23% în 2018. Spre deosebire, Austria și Germania vor continua să aibă cele mai mici rate ale șomajului, de aproximativ 4,5% și, respectiv, 5,3% în perioada 2014-2018.
Perspectivele României
“Zona Euro a parcurs un drum dificil în ultimele 12 luni și riscul de destrămare a uniunii monetare pare să se fi redus simțitor. Cu toate acestea, riscurile cum ar fi deflația, amplificarea divergențelor de creștere economică între țările nucleu, precum și costurile sociale generate de rata crescută a șomajului persistă, făcând ca perspectivele de creștere pe termen mediu și lung să se mențină modeste comparativ cu standardele istorice”, spune Bogdan Ion (foto), Country Manager Partner, EY România.
„Referitor la economia românească, Comisia Europeană estimează o creștere de 2,3% în 2014, mult peste creșterea prognozată pentru Zona Euro (1,2%) și peste creșterea din Uniunea Europeană (1,5%). Este un ritm bun de creștere, dar insuficient având în vedere decalajele structurale ale economiei românești. În același timp, inflația anuală medie este estimată de Comisie să încetinească la 2,4% în 2014, în timp ce șomajul este estimat la 7,2% în 2014, cu perspective de scădere începând cu 2015”, concluzionează Bogdan Ion.
