Search
Duminica 17 Noiembrie 2019
  • :
  • :

Interviu cu Denisa-Livia Băldean, judecător, Președintele Curții de Apel Cluj: În magistratură există oportunităţi profesionale certe, care ne permit să ne păstrăm optimismul

Interviu cu Denisa-Livia Băldean, judecător, Președintele Curții de Apel Cluj

În magistratură există oportunităţi profesionale certe,

care ne permit să ne păstrăm optimismul

 

Ați absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş – Bolyai Cluj-Napoca, una dintre cele mai respectate și apreciate din țară. Cum ați caracteriza perioada facultății?

Da, sunt formată ca jurist la şcola clujeană de drept, născută la început de secol XVI, a cărei istorie deloc lină este marcată de personalităţile unor jurişti cu o incontestabilă valoare.

Am intrat la facultate imediat după examenul de bacalaureat, aşa încât trecerea la etapa studiilor universitare s-a desfăşurat lin, fără sincope şi a reprezentat o continuare firească a formării mele intelectuale.

Au fost ani de studiu intens, de formare, de visare, de efervescenţă, de iubire, iar idealurile noastre legate de profesiile pe care aveam să le alegem erau cele care ne motivau. Am avut modele în profesorii noştri, iar ei au avut suficientă înţelepciune încât să nu strivească în noi speranţa, credinţa, imaginea profesională spre care tindeam.

Am ales profesia de judecător de la început, gândind că ea corespunde în cea mai mare măsură personalităţii mele, structurii intelectuale pe care o aveam, maturităţii şi sensibilităţii mele. Am avut un timp de reflecție anterior alegerii, pentru că imi doream mult ca ea să fie una perfectă, să aleg profesia pentru care sunt născută, iar nu una care mă obligă la acceptare. La 20 de ani, cauţi ceea ce pare perfect.

În timp, am înţeles că viaţa înseamnă relativ şi nuanţă, adaptare, însă, (re)pusă în faţa aceleiaşi opţiuni, aş alege la fel.

Denisa-Livia Băldean, judecător, Președintele Curții de Apel Cluj

Economia județului Cluj a cunoscut o dezvoltare substanțială în ultimii 15 ani, proces care a determinat și o creștere a numărului de dosare instrumentate în instanțele de judecată. Cum a evoluat numărul de dosare soluționate de judecătorii Curții de Apel Cluj și gradul lor de complexitate? Din ce sectoare economice provin cele mai multe dosare?

Cadrul juridic naţional a fost şi este frecvent supus unor modificări, ceea ce indică adeseori o pregătire improprie a adoptării actelor normative care au influenţă covârşitoare asupra activităţii de aplicare şi interpretare a legii desfăşurate de instanţe.

Se constată, totodată, o tendinţă de creştere a gradului de complexitate a dosarelor, în toate domeniile dreptului. Judecătorii au avut şi au de soluţionat litigii complexe vizând dreptul de proprietate, generate de aplicarea dispoziţiilor legilor speciale reparatorii apărute după anul 1989, acte normative modificate succesiv, numeroase pricini având ca obiect raporturile între profesionişti, în accepţiunea actuală a Codului Civil, precum şi problemele specifice insolvenţei. Intensificarea vieţii economice a municipiului Cluj-Napoca din ultimii ani a determinat, desigur, o creştere a numărului şi a complexităţii acestui gen de litigii, grefată pe necesitatea soluţionării lor cu celeritate.

Apare obligatorie relevarea segmentului ce vizează soluţionarea litigiilor în materia contenciosului administrativ şi fiscal, pentru că întărirea rolului instituţiilor publice în statul de drept, corelat cu asigurarea unei protecţii reale a cetăţenilor în relaţia cu autorităţile publice locale şi centrale, au generat numeroase cauze privind cercetarea legalităţii actelor administrative de autoritate, controlul activităţii organelor administraţiei de stat.

O pondere însemnată în volumul de activitate al instanţei o reprezintă litigiile de muncă şi asigurări sociale. Complexitatea acestora este accentuată în ultimii ani. Nu în ultimul rând, evoc complexitatea în creştere a raporturilor juridice specifice domeniului penal al dreptului, precum şi o creştere accentuată a volumului de activitate in această materie la nivelul judecătoriilor în ultimii trei ani, generată de modificări legislative pe competenţă.

În contextul creşterii în amploare şi complexitate a problematicii juridice asociate diferitelor arii sociale sau economice, specializarea judecătorului devine, în opinia mea, inevitabilă. Afirmarea caracterului necesar şi, se pare, inevitabil al specializării, echivalează cu recunoaşterea imposibilităţii judecătorului de a asimila şi de a înţelege atât informaţia normativă, cât şi comentariile doctrinare şi soluţii jurisprudenţiale, ea apărând, aşadar, ca o premisă a performanţei. Circumscris acestui deziderat, al ameliorării calităţii actului de justiţie prin specializarea activităţii judiciare, s-a reuşit înfiinţarea unor noi secţii, la nivelul Curţii de Apel Cluj, astfel că din anul 2017 activitatea se desfăşoară la nivelul a cinci secţii: Secţia I civilă; Secţia a II-a civilă, Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal; Secţia a IV-a, pentru soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale, Secţia penală şi de minori.

În mod similar, la nivelul celorlalte instanţe din circumscripţia Curţii de Apel (tribunale şi judecătorii) sunt înfiinţate, după caz, secţii şi/sau completuri specializate, încercându-se o repartizare echilibrată a judecătorilor în cadrul acestora, astfel încât, în ansamblul ei, activitatea de judecată să se desfăşoare condiţii optime.

Numărul insuficient de judecători la nivelul unor judecătorii face cu neputinţă o perfecţionare a judecătorilor pe materii strict determinate, pentru a facilita, în acest mod, o cunoaştere cât mai aprofundată a dispoziţiilor legale şi o interpretare cât mai riguroasă a acestora. Această problemă se adaugă celor recurente, care marchează sistemul judiciar şi este de natură să ne vulnerabilizeze.

Trăim vremuri în care volumul de activitate al judecătorului nu mai poate fi redus, într-un mod simplist, la numărul de dosare alocat anual. El se impune a fi analizat din perspectiva exigenţelor noilor legi substanţiale, a noilor coduri de procedură, care prin modificarea permanentă a normelor de competenţă materială au contribuit la creşterea complexităţii activităţilor judiciare la nivelul curţilor de apel, iar procedurile judiciare impuse de judecătorul de fond şi de apel devin mult mai complexe, prin durata şi conţinutul lor.

Cum percepeți pregătirea experților judiciari pe care-i au la dispoziție judecătorii din instanțele clujene?

În mare parte, sunt experţi judiciari care îşi desfășoară activitatea cu profesionalism, respectându-se pe ei înşişi şi părţile aflate în litigiu.

Problema se circumscrie numărului redus al acestor experţi în raport cu volumul de activitate al instanţelor, precum şi a inexistenţei unor experţi judiciari în anumite domenii, ceea ce face ca administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară să fie încă dificilă şi de natură a influenţa într-o mare măsură durata procesului.

Institutul Național al Magistraturii are un nivel de exigență care asigură o pregătire temeinică viitorilor magistrați. Cum evoluează tinerii magistrați din instanțele clujene?

Din perspectiva formării profesionale iniţiale şi  a celei continue, s-a înţeles că, în plan instituţional, rolul central în formarea profesională a judecătorilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, acesta propunând, în ultimii ani, o platformă largă şi flexibilă de programe şi de acţiuni, astfel încât să fie acoperită o tematică juridică foarte vastă.

În opinia mea, apare necesară o continuă diversificare a tematicilor de instruire, acompaniată de preocuparea ca tinerii magistraţi să accepte ab initio faptul că maturizarea în această profesie se formează în 10-15 ani, pe structura construită în şcoală. Nu devii magistrat în ziua absolvirii Institutului Naţional al Magistraturii. Magistratul se formează în timp,  clădind, cu vocaţie, infinită răbdare şi cu perseverenţă, o arhitectură care poate deveni, la un moment, dat impresionantă. Efortul de zi cu zi în instanţă, prin studiul pe dosare şi în bibliotecă, este cel care urmează formării iniţiale în INM, judecătorul fiind „condamnat” la studiu continuu, aşa cum sugestiv a fost spus.

Se poate spune că axul central al formării profesionale propuse astăzi de Institutul Naţional al Magistraturii este caracterizat prin deschidere, polivalenţă, flexibilitate, adaptabilitate şi spirit anticipativ.

Cum colaborează Curtea de Apel Cluj cu avocații din Baroul Cluj și cu reprezentanții celorlalte profesii juridice – executori, notari și practicieni în insolvență?

Relaţiile instituţionale ale Curţii de Apel Cluj s-au derulat în condiţii optime de colaborare, unele având la bază o îndelungată tradiţie – am în vedere aici Baroul Cluj. Au existat mereu întâlniri formale şi informale, destinate îmbunătăţirii relaţionării şi eliminării oricăror bariere ori obstacole în fluxurile de informaţii, în desfăşurarea şi organizarea activităţilor judiciare de interes comun.

Din perspectiva relaţiei cu barourile de avocaţi din circumscripţia Curţii de Apel Cluj, ultimii ani au fost caracterizaţi de intenţia colaborării deschise şi oneste în vederea cunoaşterii problemelor apărute în legătură cu realizarea activităţii de judecată sau în funcţionarea la nivel administrativ a instanţelor.

Ataşată convingerii sale că doar abordarea directă şi aplicată, fără exces de formalism, a dialogului cu conducerile barourilor poate contribui la cunoaşterea şi rezolvarea problemelor, Curtea de Apel a încurajat comunicarea necesară aducerii unui plus de calitate în importantul dialog judecător-avocat. Suntem pe deplin conştienţi că avocaţii reprezintă unul dintre partenerii esenţiali ai judecătorilor, efortul de aflare a adevărului şi de adoptare a unor hotărâri legale şi temeinice implicând, într-o semnificativă măsură, şi contribuţia fiecărui avocat, în procesele în care aceştia asistă sau reprezintă părţile.

Pentru creşterea în calitate a dialogului judecător-avocat în sălile de judecată, şi în cursul anului 2015 s-au desfăşurat, cu sprijinul AMR – Filiala Cluj, la sediul Curţii de Apel Cluj, întâlniri de discuţii şi analiză între judecători şi avocaţi din Baroul Cluj.

Totodată, există disponibilitatea declarată a  Baroului Cluj de a contribui la implementarea aplicaţiei create de Curtea de Apel Cluj şi care permite vizualizarea online a unor documente ale dosarelor aflate pe rolul Curţii şi al instanţelor arondate.

Cu practicienii in insolvenţă sunt organizate întâlniri profesionale comune, periodic, destinate realizării unui schimb de experienţă autentic.

De altfel, Conferinţa juridică de la Cluj, organizată în data de 27 septembrie, în colaborare cu toate categoriile de formaţie juridică evocate de dumneavoastră, face dovada adevărului acestor cuvinte.

Realizarea unui act de justiţie de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept şi a legislației în continuă modificare. Cum apreciați condițiile de lucru actuale în instanțele din România, respectiv în cele din raza Curții de Apel Cluj?

Numărul cauzelor de soluţionat şi al celor soluţionate continuă să înregistreze valori mari în raport cu media europeană, atât la nivelul Curţii de Apel propriu-zise, cât şi la nivelul tribunalelor şi al judecătoriilor, menţinându-se, în general, la cote ridicate.

O încărcătură medie anuală de 1.600-1.800 dosare pe judecător, constatată la nivelul unora dintre judecătorii, nu poate conduce la un act de justiţie satisfăcător în raport cu exigenţele naţionale şi cu cele europene de eficienţă şi de calitate. Dacă adăugăm la aceasta tendinţa de creştere accentuată a gradului de complexitate a dosarelor în toate domeniile dreptului, avem tabloul complet. Eficienţa procesului judiciar a fost identificată încă din anul 2007 drept o problemă majoră a sistemului judiciar românesc în ansamblu, fiind generalizate probleme precum: creşterea complexităţii activităţilor judiciare la nivelul curţilor de apel şi acela al instanţelor arondate, în toate domeniile dreptului; un volum de activitate in continuare ridicat, atât pentru judecători, cât şi pentru auxiliarii de specialitate; subdimensionarea  schemelor de personal, mai cu seamă în domeniul auxiliarilor de specialitate, în condiţiile în care numărul posturilor de judecători a crescut în ultimii ani; birocratism excesiv în soluţionarea procedurilor de suplimentare, modificare şi echilibrare a schemelor de personal; alocarea inadecvată a localităţilor în aria de competenţă teritorială a judecătoriilor, excesive la nivelul judecătoriilor-reşedinţă de judeţ şi extrem de reduse la nivelul judecătoriilor mici; păstrarea unor instanţe judecătoreşti în localităţi mici, neatractive, care funcţionează efectiv cu 1-2 judecători şi scheme supradimensionate în privinţa auxiliarilor de specialitate, integral ocupate; supraîncărcarea activităţii judecătorilor şi a grefierilor; discrepanţe şi  fluctuaţii ale volumului de muncă între secţii, generate de modificările legislative în privinţa competenţei ori de aplicarea unor acte normative susceptibile să conducă la un număr mare de litigii; instabilitatea legislativă, dublată de o inflaţie legislativă; buget insuficient alocat funcţionării în condiţii optime a instanţelor judecătoreşti; lipsă de coerenţă legislativă şi/sau folosirea unor tehnici legislative deficitare, de natură a genera confuzii şi incertitudini în interpretarea legii, precum şi creşterea necontrolată a numărului de litigii, în anumite domenii ale dreptului;  incertitudine în ceea ce priveşte alocarea resurselor bugetare solicitate şi incertitudinea obţinerii avizelor de la ordonatori principali de credite; lipsa de transparenţă şi predictibilitate în ceea ce priveşte alocarea resurselor bugetare. Enumerarea rămâne exemplificativă, iar nu exhaustivă.

Sunt probleme recurente şi nu puţine!

Ce v-ați propus să realizați în actualul mandat de președinte al Curții de Apel Cluj?

Ca preocupare permanentă, identificarea şi aplicarea unor variante de redozare a resurselor umane şi materiale de care dispunem, pentru echilibrarea volumului de activitate.

Continuarea demersurilor care vizează convingerea autorităţilor administraţiei publice centrale de necesitatea redimensionării schemei de personal a instanţelor, de actualitate fiind problema auxiliarilor de specialitate, prin susţinerea propunerilor şi documentaţiei tehnice temeinic argumentate, transmise acestora, în măsură să reliefeze necesitatea luării unor măsuri urgente în acest sens.

Este o realitate astăzi faptul că după suplimentarea schemelor pentru judecători la nivelul instanţelor, acestea suportă un deficit de grefieri, existând instanţe în care numărul judecătorilor îl depăşeşte pe acela al grefierilor. Mai mult decât atât, relevant este şi contextul actual, în care procedurile instituite prin noile coduri conferă atribuţii suplimentare grefierilor de şedinţă în ceea ce priveşte pregătirea dosarelor anterior primului termen de judecată, precum şi introducerea tuturor informaţiilor referitoare la dosar în aplicaţia ECRIS, obligativitatea scanării documentelor de la dosar şi altele similare, care susţin cu fermitate necesitatea unei suplimentări a schemelor.

 Îmbunătăţirea aplicaţiilor informatice create la nivelul Curţii de Apel Cluj, o noutate la nivel naţional,  şi destinate accesului facil la dosarul electronic.

Pe termen mediu şi lung, susţin soluţiile care nu reclamă alocări bugetare suplimentare şi am în vedere modificarea delimitării teritoriale a jurisdicţiilor, iar complementar, modificări legislative care să excludă din competenţa instanţelor judecătoreşti soluţionarea unor situaţii contencioase, in domeniul executărilor penale, al contravenţiilor, în domeniul fiscal, etc, inclusiv simplificarea procedurilor existente. De altfel, Curtea Cluj, a reuşit o primă rearondare teritorială semnificativă, la nivelul a patru judeţe, a făcut un prim pas pentru echilibrarea volumului de muncă între instanţe de acelaşi grad.  

Unul dintre obiectivele majore mele majore a fost, în ultimii ani, şi rămâne acela de a asigura condiţii mai bune pentru desfăşurarea activităţilor specifice, astfel că în anul 2015 am iniţiat demersurile pentru a identifica şi dobândi un sediu adecvat Tribunalului Specializat Cluj, înfiinţat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr., 2624/C/24.09.2004, ca fiind al doilea tribunal comercial înfiinţat în ţară, instanţă fără personalitate juridică. Tribunalul Comercial Cluj (denumit actual Tribunalul Specializat Cluj) are în competenţă exclusivă soluţionarea litigiilor din mediul de afaceri, precum şi cele privind insolvenţa şi concurenţa neloială.

 În cursul anului 2015, am iniţiat un demers ce viza asigurarea de către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a unei locaţii administrative care să permită desfăşurarea activităţii instanţei specializate în condiţii optime. S-a reuşit obţinerea unui imobil adecvat, o clădire de patrimoniu cu valoare arhitectonică recunoscută; au fost urmate cu perseverenţă procedurile necesare trecerii acestui bun în  administrarea Ministerului Justiţiei, însă nici până astăzi nu au fost alocate resursele bugetare minime necesare organizării în acest loc a unui sediu de instanţă. 

Atribuirea acestui imobil este de natură să rezolve problema de infrastructură a Tribunalului Specializat Cluj, pentru mulţi ani de acum înainte, prin asigurarea unei locaţii administrative în centrul oraşului Cluj-Napoca, care permite un acces facil pentru justiţiabili şi avocaţi, realizarea deplasării dosarelor între instanţe, în căile de atac şi, nu în ultimul rând, oferă imaginea unei instanţe de prestigiu în mediul de afaceri, precum şi posibilitatea consolidării unei instanţe specializate, la nivelul Curţii de Apel Cluj, iar în perspectivă, chiar a unei instanţe regionale în  această materie.

Rămâne, aşadar, proiectul pentru care voi lupta  până la finalul acestui mandat.

Judecătorii au fost și sunt afectați de instabilitatea legislativă accentuată. Aveți speranțe că vom intra într-o stare de echilibru/normalitate din acest punct de vedere?

Informatizarea accentuată a instanţelor, modernizarea sistemului judiciar, prin adoptarea noilor coduri în domeniile de bază ale dreptului, posibilitatea atragerii de fonduri europene pentru organizarea activităţilor de formare profesională continuă şi oportunităţile crescute de participare la astfel de activităţi, în parteneriat cu alte curţi de apel din ţară, accesul la programele naţionale de formare profesională, stagiile de formare în Europa, sunt oportunităţi profesionale certe, care ne permit să ne păstrăm optimismul şi să credem în schimbări pozitive inevitabile.

Cum decurge o zi de lucru normală pentru dumneavoastră? Care sunt pasiunile dumneavoastră? Mai aveți timp liber?

În ultimii 15 ani nu am avut zile normale de lucru, întrucât mi-am asumat şi exercitarea unor atribuţii administrative la nivelul acestei instanţe, suplimentare celor specifice profesiei de judecător. Bucuria deplină pe care o simt atunci când reuşesc, de pe aceste poziţii, să finalizez câte un mic proiect şi, prin aceasta, să aduc împlinire ori satisfacţii colegilor mei, rămâne pentru mine, în mod sincer, factorul motivant şi mă ajută să merg mai departe.

Am câteva pasiuni şi nu toate juridice, iar în privinţa timpului liber, se pare că depinde numai de noi. Autenticitatea dorinţelor noastre face totul cu putinţă. Credeți-mă!

 Interviu apărut în publicația Legal Magazin, ediția de Transilvania




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *