Search
Marti 14 Iulie 2020
  • :
  • :

Interviu cu Lavinia Gheorghe, Avocat Titular, „Lavinia Gheorghe” Cabinet de Avocat: Finanțarea mediului de afaceri se poate realiza mai ușor prin piața de capital

Interviu cu Lavinia Gheorghe, Avocat Titular, „Lavinia Gheorghe” Cabinet de Avocat

Finanțarea mediului de afaceri se poate realiza mai ușor prin piața de capital

 

Cum este structurată activitatea dumneavoastră juridică?

După 20 de ani de activitate în domeniul pieței de capital, având o bogată și complexă experiență profesională și personală, am decis reconfigurarea traseului profesional, țintind noi provocări care să permită valorificarea cunoștințelor acumulate și îmbinarea acestora cu domeniul juridic. Sub acest deziderat a venit ca o continuare firească pentru mine alegerea profesiei de avocat, cu toate implicațiile și eforturile pe care le-a presupus aceasta, ținând cont că toată perioada dedicată dobândirii calității de avocat s-a suprapus cu activitatea desfășurată în domeniul managementului riscurilor, la una dintre instituțiile cheie din piața de capital. Dorința de diversificare a activităților, ieșirea din rutină, provocările pe care le aduce în fiecare zi domeniul juridic, dar și independența decizională și financiară au fost factorii care au condus la forma de organizare actuală, astăzi desfășurându-mi activitatea prin coordonarea cabinetului de avocat al cărui titular sunt. Beneficiind de îndrumarea și suportul prietenilor mei avocați încă de la începutul acestui nou parcurs profesional, am ales să continui colaborarea cu aceștia în forma permisă de legislația profesiei de avocat, astfel încât să pot asigura o echipă multidisciplinară, capabilă să acopere mai multe domenii de aplicabilitate ale dreptului: comercial – corporativ și afaceri, imobiliar, protecția datelor cu caracter personal, achiziții publice, resurse naturale și mediu și, nu în ultimul rând, soluționarea litigiilor.

Cum apreciaţi condiţiile oferite investitorilor locali şi străini de către administraţia locală şi de către Executiv?

Evoluția legislației naționale în ultimii 20 de ani a înregistrat progrese semnificative în primul rând prin armonizarea cu reglementările europene specifice. Devenind stat membru al UE, România a fost nevoită să transpună, în cazul directivelor europene, sau să aplice în mod direct, în cazul regulamentelor europene, atât cerințele legislative care reglementează accesul investitorilor la piața românească, cât și practicile de piață consacrate și implementate deja în mediile economice europene sau internaționale, indiferent de domeniul de activitate.

Din păcate, lipsa de coerență și predictibilitate a politicilor macro – economice și fiscale, dialogul deficitar, de cele mai multe ori, între factorul politic și mediul economic au condus la derapaje de natură legislativă, cu efecte directe și imediate în mediul de afaceri local. Pe lângă politici și măsuri economice convergente și sustenabile, este necesar ca autoritățile și instituțiile statului să faciliteze și să simplifice comunicarea și modul de relaționare cu cetățenii, valorificând beneficiile digitalizării. Perioada actuală, suprapusă pandemiei cu virusul Sars-CoV-2, a adus în prim plan comportamente investiționale și decizii de business diferite. Dacă pentru unele afaceri a creat oportunități sau a condus la schimbarea „din mers” a planurilor de afaceri, pentru alți investitori a constituit un factor de frânare și chiar de încetare a activității, supraviețuirea devenind dependentă de sprijinul statului.

Noile reglementări europene, PSD2, GDPR, BASEL III, MiFID II, SEPA, etc. supun instituțiile de credit unor rigori și exigențe fără precedent. Ce presupune această activitate de prevenție și de respectare a standardelor de conformitate?

Încă de la primele reglementări europene pe care România a avut obligația să le transpună în legislația românească, piața financiară s-a confruntat cu un grad ridicat de noutate în ceea ce privește mecanismele și fluxurile operaționale care urmau a fi implementate, nevoia de conformare la cerințe cu totul noi, reguli stricte după care se realizau operațiunile curente, criterii uniforme de evaluare a rezultelor obținute. În ultimii 10 ani am avut oportunitatea de a fi implicată activ și direct într-un amplu proiect de reglementare la nivel european, participând la redactarea și apoi la implementarea unui pachet de regulamente europene dedicate depozitarilor centrali de titluri de valoare. Anterior, am aplicat în legislația națională prevederile MiFID I și BASEL I și II la nivelul firmelor de investiții. Ca și atunci, și acum costurile de conformare cu reglementările europene pot fi ridicate ca urmare a necesității dezvoltării unor mecanisme noi și a perfecționării personalului, însă fără acestea instituțiile financiare sunt expuse atât riscurilor care decurg din activitățile proprii cât și riscurilor induse de entitățile cu care relaționează. Pentru a asigura respectarea permanentă a regulamentelor europene și naționale, a apărut obligația implementării funcției de conformitate, exercitată de personal specializat în domeniul de activitate al fiecărei entități. Consider că, în prezent, provocarea celor din conformitate este de a identifica corect regulile care sunt utile și necesare, raportat la complexitatea și dimensiunea afacerii și la riscurile asociate fiecărei cerințe de reglementare. Practica mi-a arătat că procesul de conformare conduce la necesitatea introducerii în viața companiei a unor proceduri interne noi sau la revizuirea și armonizarea celor existente atât cu legislația specifică cât și cu alte elemente sau particularități ale legislației naționale. În acest demers, rolul avocatului este de a identifica cele mai bune și aplicabile soluții, adaptate clientului și nevoilor sale, astfel încât respectarea cerințelor legale să nu conducă la impedimente sau disfuncționalități în procesele operaționale ci, dimpotrivă, să le armonizeze și să le eficientizeze. Experiența dobândită în domeniul financiar, cunoașterea particularităților organizatorice și funcționale ale instituțiilor financiare și activitatea de reglementare la nivel european mă ajută să înțeleg mult mai repede și să integrez mult mai ușor în cadrul procedural intern al unei companii legislația europeană adusă în discuție. Respectarea standardelor de conformitate nu mai trebuie privită doar ca obligație care să permită continuarea activității, eventual fără sancțiuni din partea autorităților, ci ca oportunitate de a câștiga clientelă și de diversificare a afacerilor.

Cum vedeți activitatea Bursei de Valori București și a companiilor listate, în perioada următoare, ținând cont de faptul că vom evolua de la „piață de frontieră“ la statutul de „piață emergentă“?

Trecerea de la statutul de piață de frontieră la statutul de piață emergentă este rezultatul unui efort comun al mai multor actori ai pieței de capital: Bursa de Valori București, Depozitarul Central, ASF, mediul de afaceri și organizații profesionale. Acest statut confirmă faptul că, prin progresele, proiectele și schimbările legislative implementate, piața de capital românească poate fi comparată cu alte piețe regionale și europene, astfel încât investitorii instituționali să găsească și în România aceleași reguli și practici de piață ca în restul statelor membre. Progresul pieței de capital va putea atrage mai mulți investitori sofisticați, interesați de valorificarea potențialului de creștere a economiei românești. În acest context, B.V.B. poate deveni un instrument foarte eficient în finanțarea economiei, prin facilitarea accesului la resursele de capital necesare companiilor, indiferent de dimensiunea și profilul afacerii acestora. Într-o economie aflată în dezvoltare, finanțarea mediului de afaceri se poate realiza mai ușor prin piața de capital, aceasta punând la dispoziția investitorilor mecanisme diferite, adaptate nevoilor fiecărei afaceri.

Ce eforturi au făcut clienții dumneavoastră pentru a se conforma din punct de vedere uman și logistic la cerințele impuse de GDPR, BASEL III și MiFID II?

GDPR, BASEL III, MiFID II au adus multe necunoscute mediului de afaceri în general, și în particular anumitor categorii de entități. Dacă GDPR are în prim plan persoana fizică, datele personale ale acesteia și modul în care sunt procesate, alte reglementări vizează categorii distincte de afaceri și societăți, instituind obligații specifice. MiFID II și BASEL III aduc completări și modificări reglementărilor anterioare, precum și reguli noi, determinate de evoluția mediului de afaceri internațional și de complexitatea relațiilor dintre instituțiile financiare, de nevoia de gestionare adecvată a capitalului prin raportare la riscurile asociate, optimizarea resurselor materiale și umane. Cunoașterea profilului afacerii, a fluxurilor de activități și a zonelor de risc asociate acestora sunt principalele elemente care stau la baza unei analize – punct de pornire al planului de acțiune pentru identificarea unor soluții dedicate. Modificările reglementărilor europene trebuie să se regăsească în modul de funcționare a unei entități, ceea ce presupune reguli și proceduri interne noi, adaptarea la acestea și respectarea lor, fie de către tot personalul, fie numai de anumite categorii. Nevoile de conformare și costurile asociate sunt proporționale cu dimensiunea, complexitatea și gradul de specializare ale afacerii, astfel că instituțiile financiare trebuie să identifice soluții și să implementeze măsuri care să conducă la respectarea acestor reglementări și, totodată, să țină cont de interdependențele dintre acestea și impactul pe care îl au asupra organizației.

Interviu apărut în revista Lady Lawyer, ediția iunie 2020




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *