Search
Sambata 19 Septembrie 2020
  • :
  • :

Gabriel Albu, Founding & Managing Partner, Budușan, Albu și Asociații: Justiția se face din ce în ce mai puțin la televizor și din ce în ce mai mult în sala de judecată

Interviu cu Gabriel Albu, Founding & Managing Partner, Budușan, Albu și Asociații

Justiția se face din ce în ce mai puțin la televizor

și din ce în ce mai mult în sala de judecată

 

Budușan, Albu și Asociații este un nume apreciat și respectat la nivel național și internațional în domeniul complex al dreptului penal al afacerilor (white collar crime). Cu ce rezultate și cu ce gânduri încheiați acest an tumultuos?

Vă mulțumesc pentru apreciere, în numele tuturor colegilor. Suntem mândri că Budușan, Albu & Asociații a fost prima firmă dedicată din piață, în practica White Collar Crime, pregătită să înțeleagă, să descifreze și să gestioneze instrumentele din ce în ce mai organizate, sofisticate și bine echipate ale acuzării (în particular, DNA și DIICOT). Firma noastră a apărut ca urmare a unei colaborări spontane, dar foarte bune între partenerii fondatori – Ovidiu Budușan, Alexandru Bâldea și subsemnatul, începută încă din 2005. Un parteneriat care a venit pe fondul observării unei inițieri a unei cazuistici penale din ce în ce mai sofisticată, precum și a unei „inflații” evidente de reglementare penală din ce în ce mai complexă și imprevizibilă a statului, o creștere a numărului de fapte incriminate ca infracțiuni și a spețelor de acest tip. Între timp, dreptul penal al afacerilor a atins standarde profesionale ridicate, dar la acel moment, dreptul penal al afacerilor propriu-zis, astfel cum îl înțelegem astăzi, practic nu exista pe piața avocaturii din România, fiind confundat mai degrabă cu practica „clasică” de drept penal.

Fără falsă modestie, putem afirma că echipa Budușan, Albu & Asociații a contribuit la această evoluție majoră față de clasica practică a apărării penale existentă până în anii 2000. Încă de atunci, echipa noastră a fost implicată și a gestionat o bună parte a cazuisticii importante și sofisticate de profil, fiind mereu în prima linie a “spectacolului” în această arie de practică. De-a lungul activității noastre, am fost și continuăm să fim implicați în mare parte dintre cauzele high-profile de această natură regăsite în industrii diverse (pharma, IT&C, oil&gas, telecom, retail, etc.). Dincolo de unele dintre cauzele bine-cunoscute public, prin importanța lor și/ sau profilul celor implicați, o mare parte a cazuisticii noastre privește cauze de mare importanță ce nu ajung în atenția publicului, motivat de neincluderea lor în comunicatele organelor judiciare, neluarea de măsuri preventive contra celor vizați, procesarea lor mai rapidă, de regulă în sens pozitiv pentru cei implicați etc.

De trei ani încoace, rezultatele echipei Budușan, Albu & Asociații sunt confirmate și de prestigiosul top de specialitate The Legal 500, care ne-a inclus trei ani consecutiv în categoria „Cea mai bună firmă de avocatură în practica white collar crime”. Este rezultatul unui efort comun, de echipă, pe care ne propunem să îl continuăm, urmărindu-ne atent obiectivele: menținerea poziției de lider de piață (atât la nivel obiectiv, de business, cât și al percepției – în cadrul clientelei și în mediul profesional) și continuarea contribuției la dezvoltarea standardelor profesionale în practica aferentă acestei ramuri de drept.

 

Aveți o echipă eficientă de avocați, formată atât din foști magistrați, cât și din foști avocați de business, foști avocați in-house, cu o înaltă reputație academică și profesională. Ce condiții trebuie să îndeplinească un tânăr avocat care dorește să se alăture Budușan, Albu și Asociații?

La momentul înființării firmei, spre exemplu, eu eram avocat de business, într-o multinațională de avocatură, firmă care, din fericire pentru mine, a avut apetitul implicării suport în cazuistică de white-collar crime. Apoi, m-am alăturat lui Ovidiu Budușan, fost procuror, și Alexandru Bâldea, fost head-legal al unui grup petrolier, pentru a înființa formal o casă de avocatură specializată în dreptul penal al afacerilor. Avocații care formează echipa Budușan, Albu & Asociații au o experiență profesională cumulată de peste 100 de ani.

Observând schimbările majore care aveau loc în perioada 2004-2008 în sistemul de acuzare publică, enumerate mai sus, formarea unei echipe cu resurse complementare, cu background-uri diverse, dar relevante pentru această practică, și cu grad de senioritate ridicat a fost încă de la început filozofia noastră. Eram conștienți că pentru a putea realiza cât mai bine managementul cazurilor de acest gen, din perspectiva tuturor celor implicați, este nevoie de o echipă matură și cu o pregătire solidă. Astfel, echipa noastră este formată atât din foști magistrați, cât și din foști avocați de business, foști avocați in-house, cu deschidere și know-how către cooperarea cu diverși specialiști/ experți, toți cu o înaltă reputație academică și profesională. Aceste resurse ne ajută să procesăm integrat, adresându-ne, preponderent, unei clientele sofisticate.

Activitatea desfășurată de Budușan, Albu și Asociații este o ramură a avocaturii care îți solicită mult mai mult ca avocatura obișnuită de business creativitatea, curiozitatea, ideile și atenția la detalii. Mai sunt foarte utile spontaneitatea și stăpânirea de sine. Și, desigur, o etică și o morală foarte solide. De cele mai multe ori în spețele cu care ne confruntăm, avocații noștri apelează la o înțelegere extrem de fină a fenomenelor economice pe care le combină cu gândirea tactică și o bună familiaritate a culturii corporative, sinergii între stakeholder-ii implicați etc. Așadar, acestea sunt trăsăturile pe care ni le dorim de la cei care doresc să ne fie colegi.

 

Cum percepeți gradul de cunoaștere a înalților funcționari publici și a managerilor români în privința sancțiunilor și pedepselor prevăzute în Codul Penal și în Codul de Procedură Penală?

Clienții noștri sunt, ca regulă, corporații, acționari/ administratori/ manageri ai acestora, oameni de afaceri în general, demnitari sau înalți funcționari publici. Este recomandat ca aceste categorii să cunoască aceste norme, la un nivel suficient încât să poată să apeleze în bună cunoștință de cauză la ajutor specializat atunci când este cazul, dar și înainte de a fi cazul, în sensul prevenției riscului penal.

Numărul cazurilor în care este cerută intervenția unui avocat pentru activități de prevenție este, din păcate, minoritar față de cele reactive. O estimare în baza experienței noastre ar fi de aproximativ 20% prevenție versus 80% cazuri de apărare în procesele penale deja declanșate sau iminente. Evitarea problemelor de ordin penal impune procedurizare și prevenție. Companiile mici și medii, antreprenoriale, sunt dispuse într-o mult mai mică măsură să aloce bugete pentru prevenție și procedurizare în contrast cu multinaționalele, care știu cel mai bine acest lucru și alocă bugete importante pentru procedurizare. În România „cultura juridică” actuală este cumva similară cu educația medicală, merg la doctor doar dacă am simptome avansate. Iar din practică observ că prevenția se realizează cel mai des cu avocați „generaliști”, care, prin natura lucrurilor, s-ar putea să nu fie atât de aplicați pe probleme specifice.

 

Deciziile Curții Constituționale din ultima perioadă au adus corecturi, inclusiv în materia dreptului penal și în materia dreptului procesual penal, punând în acord norma legală cu valorile constituționale. Mai pot apărea abuzuri și acte de urmărire penală ilegale?

Din fericire, exuberanța anilor trecuți, cu bunele și mai ales cu relele, s-a mai calmat. Observăm deja o calmare a excesului de măsuri preventive, o procesare mai echilibrată a dosarelor, dar și o comunicare mai echilibrată. Justiția se face din ce în ce mai puțin la televizor și din ce în ce mai mult în sala de judecată, cum e firesc. „Se fac dosare” în continuare, dar într-un mod și într-un context mai profesionist și mai echilibrat.

 

Ce elemente de noutate a adus noua reglementare privind spălarea banilor? La ce chestiuni tehnice trebuie să fie atenți managerii din sectorul financiar-bancar și partenerii / furnizorii acestor entități?

Începând cu iulie 2018, a intrat în vigoare a V-a directivă privind spălarea banilor, care va trebui și ea transpusă cât mai rapid în legislația națională. Una din cele mai importante modificări apare în legătură cu obligația de raportare, precum și cu necesitatea adoptării unor măsuri de precauție privind clientela, pentru tranzacțiile în numerar de peste 10.000 de euro. În trecut, aceste obligații existau pentru tranzacțiile de peste 15.000 de euro, de unde rezultă și o creștere generală a precauției organismelor europene în prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului. De asemenea, directiva, precum și proiectul de lege nasc obligații în sarcina așa-ziselor persoane expuse politic/public. Printre acestea se numără, pe lângă persoane care ocupă sau au ocupat funcții de importanță la nivel public, și ambasadori sau chiar membri ai Curții Supreme sau ai Curții Constituționale. Nu în ultimul rând, proiectul de lege vizează și eliminarea acțiunilor la purtător, a cărei proprietate se transmite prin simpla predare a bunului. Este necesar să existe o cooperare continuă și consolidată între instituțiile de informații financiare, care să acopere accesul la informații, schimbul de informații și diverse instrumente. Dacă ar fi să aleg un cuvânt care să definească noua „ordine”, atunci interconectarea ar fi cuvântul cheie.

 

Foarte multe voci autorizate consideră că procedurile sunt în continuare foarte greoaie, iar organele de urmărire penală și instanțele de judecată în materie penală extrem de aglomerate. Și de lente. Cum comentați?

De fiecare dată când sunt întrebat și fără să îmi propun să fiu prea acid, declar și sunt de părere că sistemul judiciar român contemporan este, în mod evident, unul tânăr. Este un sistem supus multor (re)organizări și presiuni de a „livra” rezultate, este un sistem subfinanțat și cu mod de organizare învechit. Un astfel de sistem, tânăr și supus presiunilor de tot felul (politice, ale publicului, MCV etc.), prin definiție, a livrat și rezultate remarcabile, precum și unele deosebit de chestionabile.

În mod esențial, după mine, ar trebui întreprinsă o reformă radicală a modalității de recrutare în sistem, cel puțin în “zona” de judecători – actualul sistem, ce presupune recrutarea unor tineri „de pe băncile școlii”, urmată de un crash-course și de încredințarea legitimațiilor de serviciu, fără testul experienței de viață, este unul destinat eșecului. Acestea sunt toate subiecte care ar trebui supuse unei serioase dezbateri publice cu efecte de luarea unor măsuri în consecință.  Cele enumerate mai sus sunt doar niște chestiuni care necesită reflexie din partea noastră și din partea celor responsabili, care au instrumentele necesare să schimbe și să reformeze sistemul judiciar românesc.

Iar, din punct de vedere tehnic-administrativ, o informatizare intensivă și radicală, precum și adaptarea în consecință a procedurilor judiciare ar trebui să fie prioritatea zero.

Sunt multe instanțe care nu stau bine cu echipamentele IT&C și care duc lipsă de personal și de experți judiciari. În ce mod contribuie aceste neajunsuri la finalizarea cu întârziere a proceselor?

La nivel de reformă logistică, cum spuneam mai sus, s-ar cuveni ca atât infrastructura, cât și procedurile judiciare, atât cea penală, dar mai ales cea civilă, să se alinieze realităților digitale contemporane. Informatizarea instanțelor și parchetelor (reală, accelerată, de anvergură) ar trebui să devină prioritate absolută, împreună cu modificarea în consecință a codurilor de procedură judiciară, care să adapteze prevederile procedurale la posibilitățile depunerii, comunicării, dezbaterii unor chestiuni prin mijloace electronice.

Este de neconceput, după mine, ca, într-o lume puternic digitalizată, să mai irosim enorm de mult timp și resurse pentru a ne deplasa fizic la termene de judecată pentru o simplă comunicare de acte procedurale, să depunem fizic cereri de acces la dosarul cauzei, să ne deplasăm la compartimentul financiar al parchetului pentru plata sumei de e.g. 20 de lei, contra chitanță, pentru a merge înapoi la biroul procurorului pentru a obține copia dosarului etc.

Cum apreciați condițiile de detenție din penitenciarele românești și modul cum sunt manageriate acestea, având în vedere numărul relativ ridicat de dosare câștigate de foștii deținuți la CEDO?

În 2017, după ce CEDO a emis o decizie pilot suspendând judecarea celor aproximativ 8.000 de plângeri care vizau condițiile de detenție din România, Guvernul României și-a asumat un plan pentru rezolvarea condițiilor din penitenciare. Această problemă a statului român a generat despăgubiri de aproape 5 milioane de euro în perioada 2013-2017, suma plătită către deținuții care au câștigat la CEDO.

Astfel, în cei aproape doi ani de când a fost adoptată legea recursului compensatoriu, care oferă deținuților închiși în condiții improprii, mai mici de 4 metri pătrați de persoană, câte 6 zile bonus la fiecare 30 de zile de pedeapsă executată, singurul efect vizibil, din păcate, este că foarte mulți infractori au fost eliberați mai devreme din închisoare. În prezent, problema supraaglomerării nu a fost rezolvată, mai ales că planul înaintat de România întârzie față de angajamentele asumate la CEDO. Mai mult, nu se întrevede nicio intenție de a construi locuri noi de detenție.

Cum percepeți competiția existentă între avocații specializați în dreptul penal al afacerilor, în București și în marile orașe ale țării?

Fără doar și poate, piața white collar crime a înregistrat o maturizare evidentă, acest trend al maturizării a început de anul trecut, din 2018.

În țară însă, mai ales, cauzele de profil încă sunt acoperite într-o proporție destul de mare de către avocați generaliști, cu toate că sunt câteva firme de avocatură consacrate care și-au deschis birouri îndeosebi în centrul țării și zona de vest, în orașe „trending” în dezvoltarea mediului de afaceri, precum: Cluj, Timișoara, Brașov. În București observ un apetit mai mare de înființare a unor departamente de drept penal al afacerilor în cadrul unor firme de avocatură deja cunoscute, care abordează domenii din avocatura de business. Acestea reprezintă semne de maturizare a pieței și de profesionalism al tuturor actorilor implicați, iar competiția nu face decât să crească standardele și exigențele în domeniu.

 




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *