Interviu cu av. Marius Pantea, Managing Partner, Cabinetul ”dr. Marius Cezar Pantea”, București
Dispariția interdicției impuse operatorilor de a nu elibera documente care să ateste câștigurile la jocul de noroc poate fi o vulnerabilitate
Ati fost multă vreme aproape de industria jocurilor de noroc din România, ca director general al Direcției de Autorizare din Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), dar și al Loteriei Române. Așadar, cunoașteți foarte bine cum stau lucrurile în domeniu. Ca avocat, apărați acum și cauzele celor din această industrie. Cum se prezintă acest domeniu în ultima vreme din punctul dvs. de vedere, cum a evoluat, cât de mult apasă impozitele și taxele pe umerii operatorilor?
Au existat diverse modificări legislative care în timp au avut impact și asupra industriei de jocuri de noroc din țara noastră. Celebra Ordonanță 114 a mărit taxa de autorizare pentru mijloacele de joc tip slot-machine și a obligat operatorii de jocuri să plătească sume consistente drept contribuții pentru prevenirea ludomaniei (dependenței patologice – n. n.). Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că mijloacele de joc tip slotmachine autorizate în primele 9 luni ale acestui an au crescut cu 8% (aproximativ 72.500 de posturi de joc), iar sumele colectate pentru prevenirea dependenței de jocuri de noroc, de aproximativ 2,3 mil. euro, vor fi gestionate de ONJN.
Unul dintre cele mai importante acte comunitare, Directiva Europeană 2015/849 privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, a fost implementată de România cu o întârziere de doi ani. Instituțiile europene au toleranță zero față de netranspunerile unor directive și, ca atare, România ar putea fi condamnată la plata unor penalități de circa 4,5 milioane euro. Ce aduce nou proaspăta lege nr. 129/2019, cunoscută și ca Directiva 4 AML?
Într-adevăr, cu greu a fost transpusă în legislația națională Directiva 4 AML, dar mai urmează implementarea celei de a cincea și a șasea directivă AML, care, în opinia noastră, aduce clarificări necesare bunei funcționări a mecanismului de prevenire și combatere a spălării banilor. Printre aspectele de noutate introduse de actul normativ, menționăm: declararea beneficiarului real, măsurile de cunoaștere a clientelei, micșorarea pragului de raportare, lărgirea listei de entități raportoare, obligații pentru tranzacțiile cu monedă electronică și apariția unor obligații în sarcina Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. Este greu pentru un profesionist să comenteze în câteva cuvinte un act normativ de complexitatea celui invocat, dar încercăm să evidențiem cât mai mult din modificările care sunt de interes pentru cititorii ”Legal Magazin”.
Din prisma dreptului penal al afacerilor, considerăm că eliminarea clauzei de reducere a pedepsei pentru persoana care a comis infracţiunea de spălare a banilor, dacă, în timpul urmăririi penale, aceasta denunţa şi facilita identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor participanţi la săvârşirea infracţiunii, este o măsură menită să sporească atenţia celor care intenţionează să încalce noile prevederi legislative.
De ce sunt vizați în noua lege în mod expres furnizorii de servicii de jocuri de noroc?
Nu sunt vizați în mod expres, ci alături de alte entități raportoare, cum sunt, de exemplu, auditorii, experții contabili, notarii, avocații, executorii, agenții imobiliari și alte persoane care exercită profesii juridice liberale etc. În lumea civilizată, industria de jocuri de noroc reprezintă un serviciu de divertisment. Introducerea acesteia în noua legislație are la bază faptul că se lucrează cu foarte mult cash, numărul de clienți este important, iar acolo unde există posibilitatea unor câștiguri consistente există și tentația de a încălca legislația sau, mai rău, acestă industrie poate fi folosită pentru procesul de spălare a banilor și apoi utilizarea acestora în finanțarea terorismului sau a diverselor activități specifice crimei organizate.
Anterior, legislația națională prevedea expres o interdicție pe care operatorii de jocuri o aveau, și anume aceea de a nu elibera nici un document care să ateste câștigul la jocul de noroc. Dispariția acestei interdicții pare să fi introdus o vulnerabilitate care, sperăm că va fi corectată cât de curând, prin reglementările de nivel inferior care urmează să apară.
Noile prevederi din lege impun obligația de a raporta Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor tranzacțiile cu sume în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul a 10.000 euro, față de Legea anterioară, care prevedea un plafon de 15.000 euro. Vorbim despre o diferență care se va resimți în vreun fel, care va produce efecte?
Coborârea pragului de raportare la suma de zece mii de euro, are la bază în principal prevenirea spălării banilor, prin descurajarea utilizării unor vechi metode (depuneri în numerar prin diverşi interpuşi a unor sume fracţionate sub limita prevăzută de lege pentru a se evita raportarea), dar şi justificări care limitează cât mai mult tranzacţiile cu cash. În acest sens, credem că utilizarea serviciilor bancare, în cât mai multe din situaţiile care implică tranzacţii, plăţi, transferuri, este cea mai bună metodă de evitare a suspiciunilor şi ar trebui să devină regula generală în economia românească în contextul global din prezent.
Pe de altă parte, măsurile de cunoaştere a clientelei sunt de interes, mai ales în sfera de aplicare a industriei de jocuri de noroc. În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că s-a extins sfera entităţilor raportoare la următoarele categorii: operatorii licenţiaţi de jocuri de noroc care vor avea obligaţia de a aplica măsurile standard de cunoaştere a clientelei în momentul colectării câştigurilor, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane, atunci când se efectuează tranzacţii a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 2.000 euro, printr-o singură operaţiune. Cred că această reglementare va fi foarte greu de transpus în practică, având în vedere specificul industriei de gambling, şi sper ca cei care vor emite actele normative subsecvente să identifice corect soluţia practică, de aşa manieră încât să nu fie afectaţi nici jucătorii, dar nici operatorii licenţiaţi şi implicit încasările la bugetul de stat.
Legea cea nouă interzice emiterea de noi acţiuni la purtător şi efectuarea de operaţiuni cu acţiunile la purtător existente, care trebuie convertite în acţiuni nominative în răstimp de 18 luni. Afectează aceasta prevedere industria jocurilor de noroc?
La fel de tare cum sunt afectate şi celelalte industrii. Trebuie ştiut ca la nivelul ONJN, pentru licenţierea unui operator de jocuri de noroc, a fost introdusă încă din 2015, obligativitatea de a declara beneficiarul real. Într-adevăr, există o problemă cu fondurile de investiţii care sunt acţionare la operatorii de jocuri de noroc, dar acum şi această situaţie este strict reglementată, sens în care au apărut un Registru al Beneficiarilor Reali gestionat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, un altul, gestionat de Ministerului Justiţiei pentru asociaţii şi fundaţii şi un altul la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în cazul fiduciilor.
În ceea ce priveşte posibilitatea de a fi o persoană anonimă – acţionar la o societate comercială, prin deţinerea unor acţiuni la purtător, nenominale, legislaţia obligă la conversia acestora în acţiuni nominative, iar industria de jocuri se va conforma cu siguranţă.
S-a afirmat ca în viitorul apropiat urmează a fi adoptată legislația secundară în domeniu în vederea punerii în aplicare a prevederilor din Legea nr. 129/2019. Ce anume va urma?
Chiar în acest moment sunt în discuție reglementările specifice secvențiale, sens în care sunt dezbateri cu privire la modul de implementare a aspectelor care vizează cunoașterea clientelei din industria de jocuri, modul concret de aplicare a acestor prevederi și, probabil, anumite excepții caracteristice domeniului.
Ca practician în domeniul dreptului penal al afacerilor, consider că spălarea banilor nu poate fi contracarată decât printr-o reglementare unitară și cuprinzătoare, prin inteligență și, mai ales, prin dorința sinceră de a face ordine în această voit dezordonată ordine mondială. Profesionalizarea organelor chemate să prevină și să combată fenomenul reprezintă o necesitate, în condițiile în care activitatea de spălare a banilor se desfășoară la linia de demarcație dintre activitățile licite și cele ilicite, fie că vorbim despre finanțe, orice altă industrie sau de jocurile de noroc.
