Interviu cu dna av. Monia Dobrescu, Partener la Mușat & Asociații
Cum ați decis să studiați Dreptul? Ați fost vreodată tentată să vă orientați către alt domeniu?
Am decis să studiez Dreptul în ultimii ani de liceu, era cumva o provocare la momentul respectiv să iei examenul de admitere. Erau 14 candidați care concurau pe un singur loc. Bunicii mei au lucrat în învățământ, părinții, în medicină, așa încât am fost prima din familie care să urmeze Facultatea de Drept. Sigur că până să iau această decizie am analizat și alte opțiuni – spre exemplu, a fost o perioadă în care visam să fac jurnalism, iar înainte de liceu am fost tentată să dau la arte plastice, aveam înclinații artistice, îmi plăcea foarte mult să desenez. Cu toate acestea, nu le-am dat curs, am simțit că avocatura era cea mai apropiată de ceea ce îmi doream și ce credeam că aș putea să fac bine în viață.
Care a fost cel mai dificil moment din perioada facultății? Dar cel mai plăcut?
Nu știu să fi avut un moment anume extrem de greu, dar cu siguranță perioada cea mai dificilă a fost primul semestru de facultate. Nu cunoșteam Bucureștiul prea bine, eram brusc singură, departe de familie și prieteni și cu noțiuni de studiu noi, unele greu de înțeles încă. Aveam cu mine însă ambiția de a reuși și dorința de a fi printre cei mai buni. Așa încât, pe măsură ce s-a disipat stresul unui nou început, am început să gust și din fericirea vieții de student. Cred că pot spune cu mâna pe inimă că a fost printre cele mai frumoase perioade ale vieții mele.
De ce avocat și nu procuror, judecător sau altă profesie din sfera juridică?
Nu am fost niciodată atrasă de altă profesie în domeniul juridic. Când am decis să urmez Dreptul, a fost pentru că voiam să devin avocat. Am observat că mulți studenți sau absolvenți de Drept oscilează între profesiile din sfera juridică. Este bine și așa, să iei o decizie asumată, după ce ai analizat argumentele pro și contra. Nu a fost cazul meu; motivul pentru care am urmat Facultatea de Drept a fost pentru că mă vedeam avocat, nu procuror, nu judecător. Am tot respectul pentru aceste profesii, dar nu am simțit că mi se potrivesc.
Coordonați de aproape 10 ani departamentele de finance & banking și real-estate în una din cele mai reputate case de avocatură din România – Mușat și Asociații, ați consiliat și asistat juridic numeroși clienți globali și locali. Care credeți că a fost, până azi, punctul de maxim profesional al dv.?
Atingerea unui punct de maxim profesional implică inevitabil declinul, în consecință, vreau să cred că încă nu mi-am atins punctul de maxim profesional și continui să mă dezvolt profesional. În mod firesc, a existat o evoluție a dezvoltării mele profesionale, corespunzătoare etapelor pe care le-am parcurs în carieră, și care a implicat o diversificare a mandatelor și o creștere a nivelului de dificultate a dosarelor în care am fost implicată. Ceea ce a adus cu sine și o creștere a responsabilității și noi atribuții în structura firmei.
Este avocatura de business un domeniu mai ofertant pentru un practician? Este această arie de practică mai atractivă decât sfera penală? Deschide aceasta oportunități mai mari în comparație cu spețele civile?
Avocatura de business are particularitățile ei și poate fi extrem de atractivă pentru cei care își doresc să facă consultanță. Există însă și avocați care vor să pledeze în fața instanței, care nu se văd altfel decât avocați litiganți, fie pe civil, fie în zona de penal. Cred că fiecare mod de a practica avocatura are avantaje și dezavantaje, dar totul se rezumă, în cele din urmă, atât la ce îți dorești ca avocat și ce ți se potrivește mai bine, în funcție de tipul de personalitate, cât și la circumstanțele în care ajungi să te formezi profesional. Nici aici nu am avut dubii asupra alegerii mele. Mi-am dorit să fac avocatura de business de la început.
Unul din domeniile în care v-ați pus în valoare competența este cel imobiliar. Cum vedeți viitorul apropiat și mai îndepărtat al pieței de real estate, în actualul context geopolitic și post-pandemic?
Cred că piața de real estate din România este și va rămâne atrăgătoare pentru investitori, deoarece are încă multe de oferit, iar investițiile în imobiliare au fost considerate de-a lungul timpului ca fiind mai sigure decât alte tipuri de investiții. În plus, jucătorii din acest domeniu au dovedit a avea un nivel de maturitate care ne-a permis să trecem cu bine peste perioada pandemiei, ceea ce este încurajator pentru evoluția pieței în sens pozitiv și pe viitor.
Ca specialist în domeniul financiar-bancar și imobiliar, puteți emite judecăți de valoare care pot fi real ajutor. Care dintre segmente pare acum cel mai promițător pentru investiții – terenuri, birouri, construcții industriale, retail, rezidențial?
Ca în orice piață, fluctuațiile pieței imobiliare sunt determinate de cerere și ofertă, care, la rândul lor, sunt influențate de o serie de factori precum puterea de cumpărare, dobânzile practicate, situația economică și, nu în ultimul rând, politicul.
În timpul pandemiei, spre exemplu, piața de office a avut de suferit, în principal, din cauza modificării condițiilor de muncă și a orientării societății către telemuncă. Rezidențialul însă a mers bine, în contextul restricțiilor impuse de criza medicală, condiționat totuși de adaptarea dezvoltatorilor la noile cerințe ale cumpărătorilor (proximitatea față de săli de sport, de centre comerciale, parcuri, eficientizarea energetică, orientarea către locuințele „verzi” și către zonele periferice, mai aerisite, unde se poate îmbina confortul urban cu satisfacerea nevoii de a petrece timp în natură etc.). Studiile publicate recent arată că 2021 a fost un an-record pentru piața rezidențială, atât în ceea ce privește livrarea de locuințe noi, cât și ca rapiditate de vânzare către clienți. Odată cu începerea războiului și a apariției unui flux de persoane refugiate, s-a creat oportunitatea închirierii apartamentelor pe termen scurt sau chiar mediu. Probabil că segmentul rezidențial va fi unul profitabil în următorii ani.
Cum va evolua retailul?
În ceea ce privește retailul, acesta rămâne un punct de atracție pentru cumpărători și, prin urmare, pentru investitori și dezvoltatori. Deși comerțul electronic a luat amploare în ultimii ani și face o reală concurență centrelor comerciale, rămân la părerea că acestea nu vor fi afectate în următorii ani într-o măsură prea mare. Românilor le place să facă cumpărături, să se plimbe prin magazine, de aceea shopping centre-urile continuă să fie pline și de interes.
De asemenea, parcurile logistice și, în general, zona industrială mai au loc de dezvoltare și având în vedere amplasarea lor în zonele periferice ale orașelor, vor fi direct influențate de planurile de infrastructură ale autorităților competente.
Cert este că piața imobiliară este într-o continuă dinamică și parametrii în care funcționează se pot schimba relativ repede, în funcție de contextul economic și geo-politic. În momentul de față, direcția pieței imobiliare este influențată și de izbucnirea războiului în Ucraina, care a adus cu sine o stare de instabilitate și mai multă prudență în plasarea investițiilor. În plus, creșterea prețului la materialele de construcție și materie primă, precum și la utilități va avea cu siguranță un impact negativ. Și mâna de lucru este mai scumpă, ca urmare a valului de scumpiri, și este de așteptat ca toate acestea să ducă la o ajustare a prețului imobilelor. Se întâmplă deja în multe țări din Europa.
Care considerați că sunt, în acest moment, punctele slabe ale mediului de afaceri românesc?
Pentru ca mediul de afaceri să funcționeze corect și să prospere este nevoie de stabilitate politică și legislativă. Cadrul legislativ la noi este uneori neclar, cu prevederi chiar contradictorii și cu o aplicare neuniformă, lipsa acestei uniformizări generând de multe ori frustrare și îngreunând luarea deciziei. În plus, România are în continuare dificultăți în a scăpa de birocrație, ceea ce sperie investitorii străini. Un om de afaceri, un investitor se așteaptă la celeritate și claritate, apreciază pragmatismul și predictibilitatea, ceea ce nu este întotdeauna realizabil pe piața noastră.
Ce sfat i-ați da unui student aflat în primul an de facultate? Dar unui proaspăt absolvent al unei Facultăți de Drept?
Studentului în primul an i-aș recomanda să învețe și să se distreze în egală măsură. Să învețe, pentru că fiecare etapă în cariera profesională este importantă, are un rol aparte, iar facultatea pune bazele unei cariere. Și nu poți fi un avocat de succes fără niște cunoștințe teoretice solide. Este ca și cum ai încercat să ridici o construcție fără fundație. În același timp, perioada facultății este unică și poate crea amintiri superbe și prietenii de-o viață. Așa încât, l-aș sfătui pe student să profite de o etapă atât de frumoasă și să nu se uite în urmă cu regretul de a nu fi trăit fiecare clipă cu bucurie.
Unui proaspăt absolvent de Drept i-aș spune să se pregătească de o perioadă în care va avea sentimentul că nu știe nimic. Personal, mi s-a părut dificilă perioada de după facultate, când am început să înțeleg ce înseamnă, de fapt, să practici avocatura. Nu avea prea mare legătură cu ce vedeai în serialul „Ally McBeal”. Abia mai târziu, pe măsură ce intri într-un ritm de lucru și capeți încredere în munca ta, începi să înțelegi și să apreciezi importanța bazelor teoretice obținute în timpul facultății. Și contează, contează enorm.
