Problemele refugiaților ucraineni, explicate de un avocat: lipsa actelor, condiții de muncă…

Cele mai recente probleme ale refugiaților ucraineni sunt abordate în cadrul proiectul Avocați pentru Refugiați. Daniela Zaharia-Mănescu este unul dintre avocații voluntari care acordă sprijin juridic refugiaților. A soluționat până acum cazuri diverse: minori neînsoțiți, persoane fără acte de identitate, mame singure, persoane cu dublă cetățenie. O parte aleg să rămână în România și vor să știe unde pot locui, dacă le sunt recunoscute studiile, cum pot munci și dacă își pot da copiii la școală. Cealaltă parte, doar tranzitează România, și pleacă în alte țări europene, în SUA sau Canada.

Sursa foto: digi24.ro

Din informațiile pe care le are până la acest moment, refugiații au fost primiți în țările în care au plecat, dar cu mulți nu se poate ține legătura odată ce părăsesc România.

În interviul din cadrul Think Tank-ului Avocați pentru Refugiați, Daniela Zaharia-Mănescu oferă o radiografie a celor mai frecvente probleme cu care confruntă refugiații, expune care este diferența dintre azil și protecție temporară sub aspectului dreptului de a munci și de a locui și care sunt derogările din legislația românească și europeană în materie.

Printre cele mai frecvente probleme de natură juridică întâmpinate de refugiați se numără: condițiile în care aceștia pot părăsi teritoriul României dacă nu dețin pașaport biometric, condițiile în care pot rămâne în România, pentru ce perioadă, drepturile de care beneficiază pe teritoriul României, care este diferența dintre azil și protecție temporară, condițiile în care pot intra în anumite țări ale Uniunii Europene, SUA, Canada, dacă și în ce condiții minorii neînsoțiți sau însoțiți de o altă persoană decât reprezentatul legal pot părăsi teritoriul României, în ce condiții pot călători și intra în anumite țări, se solicită informații privind procedura azilului, condițiile de părăsire a României după  procedura protecției internaționale sau a protecției temporare, condițiile în care se poate studia,  munci, tipul de asistență de care pot beneficia în România atât adulții cât și copii și lista poate continua.

Încadrare fără aviz

“În privința dreptului la muncă, potrivit dispozițiilor OUG 20/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară, cetățenii ucraineni intrați legal pe teritoriul României și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România pot fi încadrați în muncă fără avizul de angajare, în condițiile legii și cu excepțiile prevăzute de lege”, a explicat Daniela Zaharia-Mănescu.

Refugiaților li se prelungește dreptul de ședere în scop de muncă potrivit OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă.

Potrivit OUG 20/20022 încadrarea în muncă a cetățenilor ucraineni, care provin din zona de conflict armat din Ucraina, care nu dețin documente care să probeze calificarea profesională sau experiență în activitate, necesare ocupării unui loc de muncă, se poate realiza, pentru o perioadă de 12 luni cu posibilitatea de prelungire cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an, în baza declarației pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condițiile de calificare profesională și experiență în activitate necesare ocupării locului de muncă pe care urmează să fie încadrați și nu au antecedente penale care să fie  incompatibile cu activitatea pe care o desfășoară sau urmează să o desfășoare pe teritoriul României. Excepție fac cei care doresc sa lucreze în mod independent sau ca salariat, profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moașă, medic veterinar și arhitect sau una din profesiile prevăzute la anexele nr. 2, 4 și 8 din Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Citiți interviul integral, aici