În cadrul acțiunilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, avocații au responsabilități specifice stabilite de legislația europeană, iar în România în principal de Legea nr. 129/2019, care transpune directivele specifice ale UE. Cu toate acestea, obligațiile avocaților sunt limitate și adaptate rolului lor, pentru a proteja secretul profesional și dreptul la apărare. Există o atenție specială impusă de UNBR membrilor săi cu privire la aceste cerințe?
Atât legiuitorul european, cât și cel național, au acordat o atenție constantă și explicită secretului profesional al avocatului cu ocazia adoptării actelor normative privind prevenirea și combaterea spălării banilor. Din interpretarea sistematică actelor normative care reglementează acest domeniu, rezultă că rolul avocatului este acela de a preveni acest fenomen infracțional, în timp ce atribuțiile de combatere revin altor entități care desfășoară cumulativ și activități de prevenție.
În esență, actele normative subliniază faptul că avocatul nu trebuie să ofere consultanță juridică în scopul spălării banilor și a finanțării terorismului și, evident, nu poate fi implicat, direct sau indirect, în astfel de activități. O astfel de conduită preventivă nu constituie un element de noutate pentru profesia de avocat, ci reflectă o regulă deontologică tradițională, aplicată constant în exercitarea profesiei: evaluarea scopului urmărit de client și refuzul oricărei asocieri cu activități infracționale, indiferent de natura acestora.
Reglementările naționale și europene în domeniul prevenirii SB/FT oferă avocaților și altor entități un cadru clar, uniform și structurat, destinat să consolideze procedurile de cunoaștere a clientelei, identificare a beneficiarului real, evaluare a riscurilor și înțelegere a activității și a scopului pentru care este solicitat serviciul juridic, fără a afecta nucleul dur al dreptului la apărare și al secretului profesional.
În acest context, Consiliul UNBR a acordat o atenție deosebită adaptării normelor juridice prevăzute de Legea nr. 129/2019 la specificul profesiei de avocat. Cu ocazia adoptării Normelor sectoriale, Consiliul UNBR a structurat, a clarificat, a detaliat în limitele permise de lege și a adaptat la specificul profesiei de avocat drepturile și obligațiile din legea respectivă, respectând importanța secretului profesional a avocatului stabilită prin Legea nr. 51/1995, Legea nr. 129/2019, dar și prin întregul pachet legislativ european de prevenire și combatere a spălării banilor, la care se adaugă jurisprudența CEDO și CJUE.
În mod concret, toate procedurile prevăzute de Normele sectoriale adoptate de Consiliul UNBR trebuie realizate de către avocații care sunt subiecți ai Legii nr. 129/2019 cu respectarea secretului profesional, acesta reprezentând o garanție esențială atât pentru protecția clientului, cât și pentru buna funcționare a justiției într-un stat de drept.
Obligațiile pe linie AML/CFT ale avocaților se referă doar atunci când aceștia asistă sau reprezintă clienți în anumite activități, precum cumpărarea sau vânzarea de bunuri imobile; administrarea banilor, valorilor sau altor active ale clientului; deschiderea sau administrarea de conturi bancare; constituirea, administrarea sau conducerea de societăți, fundații sau trusturi; tranzacții comerciale sau financiare în numele clientului. Sunt avizați colegii Dvs. cu privire la aceste provocări?
Anual sunt organizate de către ONPCSB în parteneriat cu UNBR două sesiuni de instruire dedicate avocaților. Suplimentar, barourile organizează conferințe și workshop-uri privind Normele sectoriale și aplicarea Legii nr. 129/2019.
De asemenea, Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA) a elaborat o platformă de e-learning dedicată cursurilor de instruire în domeniul prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului prin care sunt verificate totodată cunoștințele cursanților.
Art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 129/2019 ridică o serie de discuții în practică, dar consider că o interpretare cu bună-credință a normei juridice de către toate entitățile implicate asigură un climat instituțional constructiv și relaxat.
Există acțiuni comune ale UNBR și ONPCSB, împreună și cu alte entități relevante, în cadrul sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT)? Au fost elaborate Ghiduri AML/CFT pentru avocați, adaptate specificului profesiei?
UNBR este un partener activ în dialogul instituțional privind aplicarea Legii nr. 129/2019, participând constant la întâlniri de lucru ori de câte ori a fost invitată, inclusiv în cadrul procesului de evaluare a României în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, precum și în discuțiile cu reprezentanții instituțiilor europene competente în această materie.
Pe lângă această implicare directă la nivel instituțional, Consiliul UNBR a făcut un pas suplimentar esențial pentru practicieni, elaborând și adoptând un Ghid AML dedicat avocaților, conceput special pentru a răspunde specificului profesiei. Ghidul include un model orientativ al formularisticii necesare aplicării Normelor sectoriale de către avocații care intră sub incidența Legii nr. 129/2019, oferind astfel un instrument practic, clar și ușor de utilizat în activitatea curentă.
Considerați că acțiunile respective, care au în principal caracter preventiv, de coordonare și formare, nu de ingerință în activitatea de apărare sau în secretul profesional, sunt de real bun augur pentru asigurarea unui climat legal și sănătos?
Aceste acțiuni sunt nu doar binevenite, ci necesare. Cooperarea dintre UNBR și ONPCSB, construită pe prevenție, coordonare și formare – și nu pe ingerință în activitatea de apărare – contribuie la clarificarea limitelor și responsabilităților fiecărei profesii și autorități implicate. Un astfel de dialog nu slăbește secretul profesional al avocatului, ci îl consolidează, oferindu-i un cadru previzibil și coerent de exercitare.
Menținerea acestui echilibru între interesul public de a preveni fenomenele de spălare a banilor și obligația fundamentală de respectare a secretului profesional nu este o formulă abstractă, ci o condiție practică pentru funcționarea statului de drept. În lipsa acestui echilibru, se creează fie riscul formalismului excesiv, fie al derapajelor care pot afecta dreptul la apărare. Prin urmare, aceste demersuri contribuie direct la un climat juridic sănătos, bazat pe reguli clare, responsabilitate și respectarea drepturilor fundamentale.
Concluzionând, avocații au un rol clar în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, dar fără a afecta secretul profesional și dreptul la apărare. Obligațiile lor sunt funcționale și proporționale, aplicabile doar în afara activităților strict jurisdicționale. Considerați această misiune delicată, cronofagă, ba chiar împovărătoare?
Este adevărat faptul că sunt consumatoare de timp procedurile de cunoaștere a clientelei, de identificare a beneficiarului real, de evaluare a riscurilor și toate celelalte proceduri ce au rolul de a preveni fenomenul de spălare a banilor, dar cred că acestea vor fi perfecționate și optimizate într-un timp relativ scurt. Ca efect al utilizării procedurilor de către un număr important de avocați, cel mai probabil toate aceste proceduri vor fi digitalizate.
Consider că timpul alocat la acest moment pentru aplicarea procedurilor menționate constituie o măsura proporțională în raport de beneficiul oferit avocatului prin protejarea acestuia.
