Probabil nu greșim când afirmăm că Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din Republica Moldova este o instituție ”tânără”. Spunem acest lucru bazându-ne pe faptul deși SPCSB a fost creat în septembrie 2003 ca unitate de informaţii financiare, în primă fază, funcționând ca parte din Centrul Național Anticorupție (CNA), cu atribuţii de colectare, analiză și diseminare de informații privind tranzacții suspecte, atât din sistemul financiar-bancar, cât și nebancar. Abia în 2017, prin adoptarea Legii nr. 308/2017 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, cadrul legal naţional aa fost actualizat, iar SPCSB a fost instituit oficial ca “autoritate publică centrală de specialitate, autonomă și independentă”. Cum apreciați că au decurs cei aproape 9 ani de funcționare ai Serviciului în structura sa actuală?
Într-adevăr, Serviciul are o istorie instituțională de peste două decenii, însă perioada de după anul 2017 reprezintă o etapă distinctă de maturizare și consolidare. Cei opt ani de activitate ca autoritate publică centrală autonomă și independentă au fost marcați de transformări profunde, atât la nivel instituțional, cât și operațional.
În primul rând, această perioadă a însemnat edificarea unei identități proprii a Serviciului, desprinsă de structura CNA, cu clarificarea rolului său de unitate de informații financiare conform standardelor internaționale. A fost necesar un efort substanțial pentru ajustarea cadrului normativ secundar, elaborarea procedurilor interne, dezvoltarea mecanismelor de cooperare interinstituțională și consolidarea capacităților analitice.
În al doilea rând, Serviciul a evoluat într-un context dinamic, marcat de diversificarea instrumentelor financiare, de apariția noilor tehnologii și de creșterea complexității schemelor infracționale. Acest lucru a impus o adaptare constantă, atât în ceea ce privește metodele de analiză financiară, cât și cooperarea cu entitățile raportoare și cu autoritățile de aplicare a legii.
Nu în ultimul rând, această etapă a contribuit la consolidarea SPCSB ca partener de încredere pe plan internațional. Cooperarea cu unitățile de informații financiare din alte state și cu organizațiile internaționale de profil s-a intensificat, ceea ce a permis preluarea bunelor practici și alinierea la standardele FATF și ale Uniunii Europene.
Prin urmare, putem afirma că cei opt ani de funcționare în structura actuală au fost ani de construcție instituțională, de acumulare de experiență și de consolidare a rolului SPCSB în arhitectura națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Dezvoltarea instituțională rămâne un proces continuu, cu provocări constante, însă structura și mecanismele consolidate în această perioadă constituie un fundament solid, orientat spre eficiență, responsabilitate și integritate.
Cum ați resimțit, în 2017, desprinderea SPCSB de CNA și devenirea sa ca structură de sine stătătoare, reflectând cerințele internaționale și normele de conformitate?
Separarea SPCSB de CNA a fost resimțită ca un proces complex, dar absolut necesar, determinat de cerințele internaționale privind organizarea și funcționarea unităților de informații financiare. La nivel instituțional, s-a optat pentru un model de Unitate de Informații Financiare bazat pe principiul independenței și autonomiei operaționale maxime, model agreat pe plan internațional și esențial pentru asigurarea obiectivității și eficienței activității.
Această tranziție a presupus crearea unei structuri independente din punct de vedere politic și administrativ, capabile să gestioneze în mod autonom procesele interne și să răspundă unui volum tot mai mare de responsabilități.
Desigur, procesul de desprindere a implicat provocări inerente, în special în ceea ce privește adaptarea instituțională și asigurarea continuității operaționale. Totodată, această etapă a oferit SPCSB oportunitatea de a-și afirma rolul distinct în sistemul național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, sporind nivelul de conformitate cu standardele internaționale și consolidând credibilitatea Serviciului în raport cu partenerii naționali și internaționali.
În ansamblu, tranziția după 2017 a fost resimțită ca un proces solicitant, dar benefic pe termen mediu și lung, care a pus bazele unei instituții moderne, aliniate bunelor practici internaționale și capabile să răspundă mai eficient riscurilor complexe din domeniul criminalității financiare.
Cum este structurat la această oră SPCSB, câți colegi funcționează în colectiv, cărei entități naționale vă subordonați formal și/sau efectiv?
În prezent, Serviciul are o structură instituțională relativ compactă, dar funcțională, concepută pentru a răspunde eficient atribuțiilor sale legale și cerințelor internaționale aplicabile unităților de informații financiare.
La acest moment, SPCSB este organizat în 8 subdiviziuni, cu un stat de personal de 36 de unități, dintre care 31 sunt ocupate efectiv. Elementul central al activității Serviciului îl reprezintă cele două subdiviziuni analitice: secția de analiză operațională și secția de analiză strategică, care reunesc, în total, 15 analiști, responsabili de analiza tranzacțiilor raportate în conformitate cu Legea 308/2017, identificarea tipologiilor, tendințelor și riscurilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului.
De asemenea, structura Serviciului este completată de serviciul supraveghere și control, serviciul cooperare și comunicare strategică, serviciul securitate și tehnologia informației și secția management instituțional, care asigură atât interacțiunea cu entitățile raportoare și partenerii naționali și internaționali, cât și funcționarea administrativă și tehnică a Serviciului. Totodată, SPCSB dispune de două subdiviziuni cu câte o singură unitate: serviciul audit intern și serviciul protecția datelor cu caracter personal, esențiale pentru asigurarea controlului intern și respectarea standardelor de confidențialitate și protecție a informațiilor.
Din punct de vedere al statutului, Serviciul funcționează ca organ central de specialitate, autonom și independent. Directorul SPCSB este numit de către Guvernul Republicii Moldova, iar, în conformitate cu cadrul legal, Serviciul prezintă anual Guvernului raportul de activitate, asigurând astfel transparența și responsabilitatea instituțională. În același timp, activitatea operațională și analitică se desfășoară în mod independent, fără imixtiuni, ceea ce reprezintă o condiție esențială pentru credibilitatea și eficiența unei unități de informații financiare.
Ar fi important să ne amintim faptul că în 2008, prin SPCSB, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Grupul Egmont, organizația internațională ce reunește unitățile de profil din întreaga lume, având ca scop combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului prin facilitarea schimbului de informații și cooperării, SPCSB fiind recunoscut oficial drept Unitate de Informaţii Financiare (FIU), conform standardelor internaţionale. Cât de dificil a fost să vă conectați cu Europa Occidentală și nu numai? Cum ați reușit să depășiți problemele legate de limba oficială de Grupului (engleza), de grafia latină, de tehnologiile emergente și circulația pe bază de viză în Vest?
Aderarea în anul 2008 ca membru cu drepturi depline a marcat trecerea Republicii Moldova la un nivel avansat de cooperare internațională, bazat pe schimb eficient de informații, încredere reciprocă și bune practici recunoscute la nivel global în domeniul AML/CFT.
Grupul Egmont reprezintă o platformă globală care reunește Unitățile de Informații Financiare (FIU) din întreaga lume, având drept scop facilitarea schimbului rapid și securizat de informații, cooperarea operațională și dezvoltarea capacităților instituționale. Pentru a deveni membru cu drepturi depline, o UIF trebuie să îndeplinească cerințe stricte privind independența operațională, securitatea fizică și informațională, cadrul legal funcțional, capacitatea de analiză financiară, mecanismele de cooperare internațională și respectarea standardelor internaționale în domeniu. În acest context, procesul de aderare a presupus eforturi consistente de armonizare legislativă, consolidare instituțională și demonstrarea capacității SPCSB de a funcționa ca o UIF modernă și credibilă.
Accesul la rețeaua Egmont au facilitat semnificativ analiza tranzacțiilor financiare suspecte și a accelerat investigațiile cu componentă transfrontalieră. Cooperarea directă cu alte UIF-uri permite obținerea rapidă de date relevante, identificarea fluxurilor financiare complexe și sprijinirea organelor competente.
Comunitatea Egmont este una extrem de activă și bine structurată. Plenarele anuale, grupurile de lucru tematice, sesiunile de instruire și schimburile de experiență oferă un cadru valoros pentru dezvoltarea profesională și instituțională. Participarea la aceste activități contribuie nu doar la perfecționarea competențelor analitice, ci și la consolidarea relațiilor bilaterale cu alte UIF-uri, bazate pe încredere, profesionalism și cooperare constantă.
În ceea ce privește aspectul lingvistic, limba engleză nu a constituit un impediment real. Cerințele de angajare în cadrul SPCSB presupun deja un nivel mediu de cunoaștere a limbii engleze, necesar pentru comunicarea internațională și lucrul cu documentația de specialitate. Mai mult, oportunitățile oferite de Grupul Egmont (deplasări, vizite de studiu, instruiri și interacțiuni directe cu parteneri externi), motivează angajații să-și perfecționeze constant competențele lingvistice și profesionale.
Privind retrospectiv, integrarea în Grupul Egmont a fost un pas strategic esențial, care a contribuit decisiv la modernizarea SPCSB, la creșterea credibilității internaționale a Republicii Moldova și la eficientizarea luptei împotriva spălării banilor și finanțării terorismului.
Începând cu 2017 și actualizată ulterior, SPCSB a coordonat elaborarea Evaluărilor Naționale a Riscurilor AML/CFT, propunând planuri concrete de remediere pentru sectoarele cu risc (imobiliar, bancar, non-bancar, profesii liberale), instruiri și ghiduri sectoriale. Care sunt concluziile principale ale celei mai recente evaluări, în condițiile particulare ale Republicii Moldova, aflată la graniță cu războiul din Ucraina, cu o inflație internă mare și influențe externe cu caracter extremist, cu armată rusă în regiunea separatistă Transnistria, unde se fac tranzacții incontrolabile etc?
Evaluarea Națională a Riscurilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului are drept scop identificarea, înțelegerea și gestionarea riscurilor reale la care este expus statul. Acest exercițiu este realizat în conformitate cu Recomandările FATF și este obligatoriu o dată la trei ani, potrivit Legii nr. 308/2017.
Așa cum ați menționat și dvs., Republica Moldova a realizat prima Evaluare Națională a Riscurilor de SB/FT în anul 2017, utilizând metodologia Băncii Mondiale, iar concluziile acesteia au stat la baza consolidării cadrului normativ și instituțional. Evaluarea a fost actualizată în 2022, fiind identificate riscuri persistente și necesitatea unor măsuri suplimentare, reflectate ulterior în Strategia națională CSB/CFT pentru perioada 2020–2025.
În 2024 au fost realizate mai multe evaluări sectoriale, care nu au fost acoperite sau au fost abordate insuficient în raportul anterior, inclusiv cele privind utilizarea persoanelor juridice, organizațiile necomerciale și, foarte important, activele virtuale. Evaluarea riscurilor aferente activelor virtuale a arătat clar un nivel înalt de risc pentru Republica Moldova, determinat de lipsa unui cadru de reglementare cuprinzător, capacități instituționale limitate și de contextul regional instabil, inclusiv proximitatea față de zone de conflict.
Cea mai recentă evaluare, prezentată în decembrie 2025, care a cuprins perioada 2021–2024, a fost realizată pentru prima dată în baza unei noi metodologii a Consiliului Europei. Aceasta reflectă un context deosebit de complex: războiul din Ucraina, presiunile inflaționiste, fluxurile migratorii, riscurile hibride și particularitățile regiunii transnistrene. Analiza a relevat un spectru larg de infracțiuni predicat, cu accent pe escrocherii, evaziune fiscală, contrabandă, traficul de droguri și migrație ilegală, precum și riscuri reziduale asociate tranzitului de persoane cu potențial extremist, deși nu au fost identificate organizații teroriste active pe teritoriul țării.
Principalele concluzii indică necesitatea consolidării investigațiilor financiare, a transparenței beneficiarilor efectivi, a supravegherii sectoarelor cu risc sporit și a cooperării internaționale. În continuare, Raportul de evaluare va servi drept bază pentru elaborarea noii Strategii naționale CSB/CFT pentru 2026 – 2030 și a planului de acțiuni aferent, precum și pentru pregătirea Republicii Moldova pentru cea de-a 6-a rundă de evaluare reciprocă MONEYVAL, care va avea loc în 2028, reafirmând angajamentul ferm al statului față de standardele internațional în domeniu.
În luna februarie a anului 2025, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a semnat un acord important cu Agenția ONU pentru Combaterea Drogurilor și Criminalității (UNODC). Prin acest parteneriat, Republica Moldova va primi sprijin pentru instalarea și folosirea sistemului goAML: un sistem global de analiză și raportare a tranzacțiilor financiare suspecte. Asistența va fi un completă – de la configurare, instruirea personalului, până la mentenanță tehnică. Ce valoare are și cine va finanța acest proiect?
Implementarea sistemului goAML reprezintă un proiect de importanță strategică pentru Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și pentru întregul sistem național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.
GoAML reprezintă o soluție software complet integrată, concepută pentru a sprijini eforturile UIF din întreaga lume în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Sistemul este conceput pentru a colecta, procesa și analiza date financiare relevante, gestionând în mod eficient fluxurile de informații, documentele și statisticile necesare în vederea prioritizării tranzacțiilor și activităților suspecte, detectării tiparelor de comportament suspect și reducerii timpului în investigarea posibilelor activități ilicite.
Din punct de vedere financiar, costurile pentru instalarea și întreținerea sistemului în primii doi ani vor fi acoperite integral de către Biroul de Afaceri Externe, Commonwealth și Dezvoltare (FCDO) al Regatului Unit. Această contribuție reflectă sprijinul constant al partenerilor britanici pentru consolidarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în domeniul combaterii criminalității financiare.
Ulterior, conform aranjamentelor stabilite în Acord, SPCSB urmează să acopere cheltuielile pentru serviciile de mentenanță. Această abordare etapizată permite Serviciului să beneficieze de implementarea completă a sistemului, cu un impact bugetar gestionabil.
În ansamblu, acest proiect reprezintă un pas major spre modernizarea infrastructurii analitice a SPCSB, creșterea calității raportărilor și alinierii Republicii Moldova la cele mai bune practici internaționale în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
Evoluţia de la o subdiviziune integrată într-o agenţie anticorupţie, la o autoritate independentă recunoscută internaţional, reflectă efortul Republicii Moldova de a alinia sistemul său de combatere a spălării banilor la standardele internaţionale, dar și meritele clare ale colectivului pe care îl conduceți. Cum colaborați cu Oficiul Național de prevenire și Combatere a Spălării Banilor din România? Există un sprijin frățesc constant și concret? S-ar putea face în comun mai multe și mai bine?
Colaborarea cu Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din România este una strânsă și constantă. Ne bazăm pe încredere profesională, apropiere instituțională și obiective comune. Relația noastră nu se limitează la un schimb formal de informații, ci se vede în sprijinul concret și practic pe care ni-l oferim reciproc, reflectând cu adevărat spiritul de parteneriat și colaborare.
Anul 2025 a marcat o aprofundare semnificativă a cooperării bilaterale. Pe parcursul anului, colegii de la ONPCSB s-au deplasat în repetate rânduri la sediul SPCSB pentru a acorda suport în contextul implementării Pachetului legislativ al Uniunii Europene privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului. Acest schimb direct de expertiză a fost extrem de valoros pentru înțelegerea practică a cerințelor europene și pentru adaptarea lor la realitățile naționale.
De asemenea, în luna noiembrie 2025, o delegație a SPCSB a efectuat o vizită de studiu la ONPCSB în România. Aceasta a inclus sesiuni de lucru dedicate schimbului de experiență, prezentării bunelor practici și discutării provocărilor comune în domeniul analizei financiare, supravegherii și cooperării interinstituționale. Ambele activități s-au desfășurat în cadrul proiectului „Asistență în domeniul afacerilor europene”, implementat cu sprijinul Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare – RoAid.
În ceea ce privește perspectiva de viitor, considerăm că există potențial real de a consolida cooperarea pe mai multe direcții. În prezent, suntem în discuții privind inițierea unor activități comune de analiză tactico-strategică, care ar permite o abordare coordonată a riscurilor transfrontaliere și o valorificare mai eficientă a informațiilor disponibile ambelor unități.
În concluzie, cooperarea cu ONPCSB este nu doar una solidă și funcțională, ci și una în continuă evoluție, care contribuie direct la dezvoltarea capacităților SPCSB și la apropierea Republicii Moldova de standardele și practicile europene în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
