Ați fost numit la începutul anului 2025 în funcția de președinte al ONPCSB, într-un moment delicat, în condițiile unui deficit bugetar național și al unei inflații record, într-un context politic intern tulbure și unul geomilitar postbelic fără precedent. Mai mult, noile tehnologii – sistemele AI, criptomonedele, fintech-urile, DeFi, NFT-urille, oferă grupărilor de criminalitate soluții tot mai sofisticate de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Cum apreciați situația în care se prezintă la acest moment Oficiul, cum s-a desfășurat activitatea sa specifică în perioada din urmă, ce performanțe puteți evidenția?
Într-adevăr, contextul a fost și este încă unul dificil. Pentru noi, anul 2025 a însemnat atât consolidarea cadrului normativ pe zona AML, cât și creșterea capacității operaționale a Oficiului și menținerea dialogului cu organismele internaționale pentru continuarea alinierii la standardele pentru prevenirea și combaterea spălării banilor.
Astfel, pe zona de consolidare legislativă, am promovat OUG 10/2025 prin care a fost lărgită sfera definiției furnizorului de servicii de criptoactive și încadrarea acestora în categoria instituțiilor financiare. Dacă anterior adoptării acestui act normativ existau doar două categorii de astfel de furnizori, noua legislație cuprinde toată plaja de servicii prevăzută de Regulamentului UE privind piețele criptoactivelor.
Tot OUG 10/2025 delimitează atribuțiile de supraveghere a furnizorilor de servicii de criptoactive între BNR, ASF și ONPCSB. Alte modificări legislative au vizat întărirea transparenței beneficiarului real în zona fiduciei, prin obligații mai clare de declarare la înregistrare, transpunerea directivelor UE în materie și clarificarea competențelor instituționale pe supravegherea și controlul furnizorilor de servicii de jocuri de noroc.
În ceea ce privește alinierea României la standardele internaționale în materie, prin Legea 86/2025 au fost abordate deficiențele constatate de experții Moneyval din cadrul Consiliului Europei cu ocazia celei de-a V-a runde de evaluare în materie de prevenire și combatere a spălării banilor.
Tot prin această modificare legislativă, ONPCSB a fost desemnat șă supravegheze pe bază de risc activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor și să identifice tipurile de asociaţii şi fundaţii vulnerabile la utilizarea abuzivă în scopul finanţării terorismului. În acest sens, am emis Ordinul nr. 143/18.09.2025, care stabilește mecanismul de supraveghere și indicatorii de risc relevanți.
Ați condus, ca vicepreședinte și președinte, timp de 7 ani, Agenția Națională de Intergritate. Vedeți noua poziție ca pe o misiune mai complexă, cu mai multe provocări?
Managementul unor astfel de instituții presupune aproape întotdeauna provocări însemnate. Atât ONPCSB, cât și ANI, sunt piloni esențiali care contribuie semnificativ la promovarea transparenței, responsabilității și prevenirea faptelor de corupție.
Agenția joacă un rol proeminent în sfera integrității publice, în timp ce Oficiul operează într-un ecosistem mai larg care include atât instituții publice cât și actori privați, cu responsabilități accentuate în zona de analiză, cooperare și coordonare.
În plus, la nivel internațional, standardele AML sunt mai robuste, mai riguroase, ceea ce duce la un răspuns unificat la provocările transfrontaliere. Din această privință, calitatea de Șef al ONPCSB implică un nivel diferit de complexitate managerială și, în anumite dimensiuni, provocări mai ample.
Care sunt prioritățile mandatului Dvs. pe termen scurt și mediu?
Pe termen scurt și mediu, Oficiul își va lua foarte în serios rolul central pe care îl are în sistemul național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, un sistem complex care reunește autorități de supraveghere, autorități de aplicare a legii, organisme de autoreglementare și entități raportoare. Nu este o noutate faptul că prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului sunt foarte sus pe agenda UE și, implicit, pentru România. Ceea ce am reușit în ultimul timp a fost să atingem o cooperare adecvată a actorilor instituționali și o îmbunătățire a dialogului dintre sectorul public și privat.
De asemenea, Oficiul va juca un rol central în ceea ce privește transpunerea pachetului legislativ european în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor adoptat în 2024. Termenul de transpunere în legislația românească este iulie 2027. Noile standarde europene extind competențele și responsabilitățile supraveghetorilor AML, categoriile de entități reglementate, precum și obligațiile acestora. De asemenea se vizează întărirea capacităților unităților de informații financiare (precum ONPCSB) de a realiza analize comune cu alte state, precum și un schimb rapid și eficient de informații financiare.
Totodată, Oficiul se află în proces de actualizare a evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel naţional și a planului de măsuri pentru atenuarea riscurilor identificate.
Am putea să ne așteptăm la o îmbunătățire a regimului de sancțiuni, luând în considerare o posibilă majorare a sancțiunilor administrative pentru neconformitate AML, o raportare publică periodică a sancțiunilor aplicate cu efect de descurajare sau/și o confiscare extinsă efectivă a bunurilor provenite din infracțiuni financiare?
Directiva UE 2024/1640 prevede în sarcina statelor membre adoptarea de norme privind sancțiunile pecuniare și măsurile administrative și le impune să se asigure că acestea sunt efective, proporționale și disuasive, limita maximă a acestora fiind majorată. Precizez că, la stabilirea nivelului sancțiunilor vom avea în vedere criteriile stabilite de către Comisia Europeană prin actele delegate.
Totodată, directiva impune și publicarea pe site-ul autorităților cu atribuții de supraveghere și control a deciziilor de impunere a sancțiunilor pecuniare și de aplicare a măsurilor administrative.
S-ar putea pune probleme unei supravegheri mai eficiente a sectoarelor non-financiare, prin obligarea profesiilor liberale (avocați, notari, contabili) la o raportare AML mai eficientă. Ar fi de folos o monitorizare mai clară a operatorilor cripto și ai jocurilor de noroc online?
Pentru profesiile liberale există deja un mecanism de raportare prevăzut de legislația cadru – de altfel, un mecanism care se aplică tuturor entităților raportoare. Atingerea unui grad sporit de eficiență în ceea ce privește raportarea de către aceste categorii de entități poate fi realizat printr-un dialog continuu. În acest sens, Oficiul desfășoară sistematic sesiuni de instruire care vizează atât creșterea înțelegerii imperativelor legale, dar și conștientizării acestora cu privire la importanța identificării și raportării corecte a tranzacțiilor suspecte.
Referitor la cea de-a doua parte a întrebării, s-au făcut deja pași importanți în ceea ce privește supravegherea furnizorilor de servicii de criptoactive. Așa cum am arătat anterior, prin OUG 10/2025 adoptată anul trecut, au fost delimitate atribuțiile de supraveghere a furnizorilor de servicii de criptoactive între BNR, ASF și ONPCSB, situație ce determină o monitorizare mai clară a acestor entități. În același sens, un alt act normativ adoptat anul trecut, Legea 86/2025, consfințește competența exclusivă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc în ceea ce privește supravegherea și controlul furnizorilor de jocuri de noroc.
Există voci care reclamă ghiduri clare de aplicare a Legii 129/2019 pentru IMM-uri și entități mici. Cine s-ar putea preocupa de astfel de ghiduri?
Nu doar pentru aceste entități ci și pentru toate entitățile raportoare, Oficiul dezvoltă și publică regulat Ghiduri și Manuale relevante pe pagina proprie de Internet.
Astfel, părțile interesate pot găsi astfel de Ghiduri care acoperă o plajă largă de subiecte relevante precum indicatorii de suspiciune și tipologii de spălare de bani în domeniul IFN-urilor, caselor de amanet, CAR-uri, case de schimb valutar etc., ghiduri privind identificarea persoanelor expuse politic, ghiduri relevante pentru sectorul imobiliar, pentru domeniul comercializării metalelor și pietrelor prețioase, șamd. Toate acestea sunt relevante inclusiv pentru IMM-uri și alte entități cu același profil.
Dacă vorbim despre transparență și comunicare mai eficientă, nu ar fi oportună publicarea anuală a unui Raport Național AML cu statistici, tipologii și bune practici? Vedeți posibilă și o implicare a ONPCSB în acțiunile de promovare a educației financiare și a culturii de conformitate în mediul privat?
Aceste informații sunt disponibile publicului general și categoriilor profesionale interesate. De pildă, ONPCSB în calitatea sa de punct central colectează date statistice întocmite de autoritățile competente în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului și asigură publicarea anuală a unei versiuni consolidate a statisticilor pe pagina proprie de Internet.
Totodată, tipologiile și studiile de caz sunt tratate distinct și publicate pe site-ul propriu în timp ce alte elemente relevante precum practicile și riscurile de spălare de bani se regăsesc în rapoartele privind evaluările naționale de risc sau în rapoartele de activitate ale Oficiului.
Cu toate acestea, elaborarea unui Raport național care să prezinte consolidat toate aceste informații, cu implicarea largă a tuturor stakeholderilor implicați, este o idee excelentă.
Publicul are prea puține informații privind Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Finanțării Terorismului (SNPCT), în care ONPCSB este o verigă esențială, plasându-l în fluxurile de cooperare cu alte organe de securitate și autorități relevante. Cum ar putea fi descris SNPCT, pe scurt?
SNPCT a fost înființat prin Legea nr. 525/2004 cu scopul de a acționa ca un mecanism de cooperare interinstituțională în vederea prevenirii și combaterii terorismului. Din acest Sistem fac parte toate instituțiile și autorităților publice cu responsabilități în acest domeniu, inclusiv ONPCB. Serviciul Român de Informații asigură coordonarea tehnică a SNPCT, iar CSAT este coordonator strategic.
Practic, activitățile SNPCT au ca scop prevenirea și combaterea colectării, transferului și utilizării resurselor financiare de către entitățile teroriste dar și reducerea riscurilor de exploatare a organizațiilor nonprofit în scopuri teroriste. Entitățile implicate desfăşoară, astfel, activităţi specifice, individual sau în cooperare, în conformitate cu atribuţiile şi competenţele lor legale.
Cum apreciați, în această construcție, colaborarea ONPCSB cu entitățile naționale abilitate – BNR, ASF, ANAF, ONJN, SRI/SIE, Parchete etc? Cum decurge cooperarea internațională cu Eurojust, EPPO, OLAF, cu organele de poliția din alte țări?
Cooperarea este un principiu de bază al oricărui sistem AML/CFT. Atât cooperarea națională, prin implicarea tuturor actorilor instituționali relevanți cât și cooperarea internațională cu organismele care setează politicile și standardele în materie și cu autoritățile de aplicare a legii de la nivelul UE.
Consider că toate instituțiile care fac parte din acest ecosistem au înțeles mizele: protejarea integrității piețelor financiare, stoparea criminalității economice, combaterea amenințărilor teroriste. La nivel național am dezvoltat o coeziune interinstituțională sporită care permite deja o gestionare adecvată a acestor fenomene.
Concret, cooperarea se desfășoară pe două paliere. Unul strategic, prin alinierea de politici și priorități cum ar fi de pildă elaborarea Strategiei Naționale în cadrul Comitetului interinstituțional înființat în 2024, și unul operațional prin schimburi punctuale de date și analize, în limitele mandatului legal al fiecărei entități implicate. În plan internațional, cooperarea cu autoritățile UE și cu partenerii din statele membre este la fel de importantă având în vedere riscurile transfrontaliere.
În care din dosarele/cazurile cunoscute public în România, cele care au implicat infracțiuni de spălare a banilor, a contribuit major în ultimii ani ONPCSB?
Nu putem comenta cazuri concrete sau dosare aflate în atenția publică, respectând astfel principiul confidențialității prevăzut de lege cu privire la divulgarea acestui tip de informații, însă vă pot preciza că într-un număr semnificativ de cazuri, ONPCSB a informat PICCJ cu privire la existența indiciilor de spălare de bani în conformitate cu Legea 129/2019.
Ce înseamnă, concret, noua autoritate de la nivel european AMLA pentru România și pentru ONPCSB?
AMLA este o agenție europeană nouă, cu sediul la Frankfurt, creată prin Regulamentul UE din 2024 și are atât un rol de policy – uniformizarea și intărirea regulilor AML în Uniunea Europeană dar, și mai important, AMLA va face și supraveghere directă asupra unor entități financiare cu risc ridicat. Important de menționat este că AMLA va coordona și sprijini analizele financiare ale FIU-urilor din statele membre, precum ONPCSB.
Oficiul a sprijinit activ perioada de debut a AMLA furnizând expertiză tehnică atât în cadrul grupurilor de lucru aflate în coordonarea AMLA, cât și în Consiliul General al Autorității.
