ANABI – redută-cheie pe frontul luptei împotriva criminalității financiar-bancare

Interviu cu Cornel Virgiliu Călinescu, director general, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate 

La finalul anului 2024, a fost marcat cel de-al optulea an de la operaționalizarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituție care a continuat să evolueze și să dezvolte instrumente inovative pentru practicienii din domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni. Nu vorbim despre o agenție foarte cunoscută publicului. Cum ați prezenta, pe scurt, rolul, misiunea și parcursul ANABI în toți acești opt ani? 

ANABI este o instituție tânără, dar cu o misiune clară și ambițioasă: aceea de a contribui la consolidarea justiției prin identificarea și recuperarea bunurilor obținute în urma infracțiunilor. Într-un peisaj juridic complex, ne-am concentrat, în acești opt ani de la operaționalizare, pe dezvoltarea unor soluții practice și eficiente, care să sprijine autoritățile judiciare în lupta împotriva criminalității.  

Faptul că nu suntem foarte cunoscuți de publicul larg are o explicație simplă. Înființarea acestei Agenții a avut ca scop primordial acoperirea unor lacune legislative și instituționale esențiale pentru sistemul judiciar și mai puțin un exercițiu de PR. Agenția reprezintă o soluție modernă, de suport tehnic acordat autorităților prin raportare la un scop final care este reprezentat de recuperarea efectivă a creanțelor provenite din infracțiuni.  

Prin această sintagmă avem în vedere atât recuperarea produsului infracțiunii și acoperirea prejudiciilor cauzate prin fapte penale, cât și garantarea executării amenzilor penale și a cheltuielilor de judecată. Acest scop final nu poate fi însă atins de o singură instituție – este fie un succes, fie un insucces de sistem. Ceea ce putem spune că este un rezultat al înființării ANABI este această înțelegere a necesității acestei abordări integrate, sistemice și pragmatice.  

ANABI acționează ca un liant, un facilitator și un hub de expertiză și soluții tehnice care însoțesc pe întreaga durată a unui proces penal măsurile dispuse de procuror sau judecător. Este extrem de important să reținem această poziționare – structură suport.  

Nu ne suprapunem și nu dublăm competențele niciunei alte autorități – oferim 24/7 suport în dosarele penale – exclusiv la  cererea și din dispoziția unui procuror sau judecător, iar sprijinul nostru poate consta, fără a se limita la: identificarea de active în peste 170 de jurisdicții, administrarea tuturor sechestrelor în sume de bani, administrarea activelor sechestrate cu valori ridicate, inclusiv valorificarea lor – atunci când sunt îndeplinite condițiile speciale prevăzute de lege.  

De la înființare, ne-am exercitat acest rol zilnic, atingând o medie anuală de aproximativ 30.000 de lucrări. Revenind la notorietatea publică, într-adevăr, s-a auzit de ANABI atunci când dosarele în care am fost implicați au avut, la rândul lor, un nivel ridicat de interes din partea mass-media și a publicului larg sau atunci când am generat chiar noi evenimente de interes public.     

Dacă vorbim concret despre Agenție, am notat faptul că aceasta și-a consolidat poziția instituțională de centru de expertiză multidisciplinară, obținând rezultate importante prin raportare la principalele funcții conferite de lege. Cum explicați valențele multidisciplinare, cum și cu cine conlucrați pe orizontală și verticală potrivit legii, cui raportați rezultatele-cheie? 

Echipa ANABI este formată dintr-un număr restrâns de specialiști, care însă dețin o expertiză de nivel înalt în sferele clasice ale Dreptului, respectiv Dreptul penal și Dreptul civil, dar și domenii precum cel fiscal, vamal, al asigurărilor, bancar, mediu etc. Toate acestea sunt necesare pentru a putea pune la dispoziția autorităților judiciare – procurori și judecători – puncte de vedere valide, bine fundamentate, atât de necesare pentru luarea unor măsuri asigurători eficiente din punct de vedere juridic, dar și din punct de vedere economic.  

Anual, autoritățile judiciare naționale emit, în medie, 10.000 de dispoziții privind măsurile asigurătorii instituite pe parcursul procesului penal, iar în raport cu o mare parte dintre acestea, ANABI își exercită competențele specifice, cu respectarea atât a elementelor obligatorii stabilite de organele judiciare, cât și a principiilor care stau la baza activității sale, respectiv: legalitatea, confidențialitatea, integritatea, autonomia operațională, celeritatea, eficiența şi respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale proprietarilor, ale titularilor altor drepturi asupra bunurilor şi ale terților. 

De esența activității Agenției este legată facilitarea cooperării internaționale. ANABI este parte din rețelele europene și internaționale de specialitate, precum EU ARO Platform și CARIN. Aceasta ne facilitează accesul rapid, uneori pe parcursul a câtorva ore, la informații esențiale pentru polițist, procuror și judecător, informații care ulterior pot sta la baze emiterii de ordine europene sau comisii rogatorii în vederea indisponibilizării de bunuri în procesele penale cu elemente de extraneitate.  

Un element important care facilitează abordarea integrată despre care am vorbit mai devreme este dat de construcția instituțională atipică a Agenției. În primul rând, conducerea efectivă a Agenției este asigurată de un director general, ce are calitatea de magistrat și care este sprijinit de un Director general adjunct, reprezentant al Ministerului Finanțelor. Coordonarea strategică a Agenției este asigurată de un Consiliu de coordonare care reunește toți actorii instituționali cu contribuție majoră la sistemul național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni.  

Astfel, la reuniunile Consiliului participă trei reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, dintre care unul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție şi unul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, și câte un reprezentant al Ministerului Justiției, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Finanțelor Publice, precum şi al ANAF.  

În ceea ce privește mecanismele de raportare, ca parte a Ministerului Justiției, ANABI furnizează, periodic și la cerere, analize și rapoarte care stau la baza măsurilor legislative și instituționale promovate de minister, fie sub forma de politici publice, acte normative sau elemente de mandat instituțional în diferitele mecanisme de negociere tehnică a unor standarde internaționale.  

Astfel, munca noastră nu este una izolată, ci depinde de o rețea extinsă de colaboratori, atât la nivel național, cât și internațional. Succesul ANABI stă tocmai în această colaborare eficientă, bazată pe încredere reciprocă, coordonare și împărtășire a unui scop comun: recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni. 

Atunci când ați menționat în Raportul final de activitate pe anul 2024 câteva dintre realizările instituției, ați menționat că ANABI are în portofoliu bunuri identificate în dosare cu element de extraneitate în valoare de aproximativ 25 de milioane de euro. Ce reprezintă acestea și cum se pot monetiza? 

Bunurile la care faceți referire reprezintă active identificate în dosare penale în care sunt implicate persoane, rețele sau fluxuri financiare care depășesc granițele României. Acestea pot include imobile, vehicule, sume de bani în conturi bancare străine, criptomonede sau alte tipuri de active localizate în alte jurisdicții. 

Identificarea de active în jurisdicții străine reprezintă una dintre funcțiile de bază ale Agenției. Suntem entitatea publică prin intermediul căreia organul judiciar poate obține în timp foarte scurt – de la câteva ore, la cel mult 14 zile – informații privind patrimoniul persoanei vizate. Aceste informații fundamentează ulterior cereri de asistență adresate către jurisdicțiile străine.  

La sfârșitul procesului penal, activele indisponibilizate temporar – sub forma unor măsuri asigurătorii – sunt valorificate de autoritățile naționale, iar sumele respective fie sunt restituite victimelor, fie fac obiectul unor acorduri de partajare între jurisdicțiile care au contribuit la acel dosar ca urmare a faptului că sunt confiscate. În ambele situații, ANABI este, de asemenea, autoritatea națională competentă să negocieze și să semneze, cu acordul ministrului justiției, astfel de acorduri.   

Cele 25 de milioane de euro reprezintă un rezultat al cooperării eficiente între ANABI și partenerii naționali și internaționali, precum și al sprijinului pe care Agenția îl oferă autorităților judiciare implicate în investigarea și soluționarea cazurilor cu element de extraneitate.  

Dacă vorbim despre bunuri în administrare, atunci cifrele sunt cu mult mai mari: circa 205 milioane de euro în conturi bancare, peste 98 de milioane de euro indisponibilizate în contul unic, alte peste 106 milioane de euro indisponibilizate în alte conturi bancare, plus multe bunuri mobile (autoturisme, ceasuri, motociclete) în valoare de 16 milioane de euro. Care este/va fi soarta acestor bunuri? Ce categorie de bunuri creează cele mai dificile probleme? 

Bunurile aflate în administrarea ANABI reprezintă un portofoliu semnificativ și diversificat. Bunurile despre care vorbiți sunt în prezent sechestrate fie în anchete naționale, fie internaționale, iar scopul măsurilor este, de regulă, acela de a garanta executarea confiscării speciale sau extinse ori de reparare a prejudiciului suferit de persoanele vătămate.  

În ambele situații este esențial ca pe durata procesului penal valoarea acestor bunuri să fie conservată. Or, este de notorietate faptul că multe tipuri de bunuri, în special cele mobile, se devalorizează cu trecerea timpului. Aici intervine rolul ANABI, care, în funcție de topologia bunului, are diferite instrumente pentru a asigura o administrare corespunzătoare.  

Astfel, Agenția are o competență exclusivă cu privire la sechestrele asupra sumelor de bani. Toate sumele indisponibilizate sunt virate în contul unic al Agenției, care este purtător de dobândă.  

Totodată, pentru a se asigura coerența circuitului civil, la ridicarea măsurilor asigurătorii asupra sumelor de bani, legislația a conferit competența ANABI de a notifica toți creditorii publici și privați cu privire la restituirea sumelor de bani către proprietar. Aceste veritabile alerte au generat popriri de succes în beneficul ANAF, primăriilor, dar și creditorilor privați, care, prin intermediul executorilor judecătorești, au putut să își execute creanțele în mod eficient.   

Referitor la bunurile mobile, ANABI poate, exclusiv la sesizarea unui procuror sau judecător, să preia în administrare bunuri mobile de valoare ridicată, respectiv bunuri mobile cu valoare individuală de peste 15.000 de euro sau stocuri de marfă cu valoare de peste 300.000 de euro.  

De la preluarea în administrare, Agenția își asumă rolul de a menține, în limita posibilului, valoarea bunului prin măsuri de conservare, precum depozitarea adecvată a activelor, paza, inspectarea periodică etc. Toate aceste implică, bineînțeles, și costuri. Probabil cel mai ușor de imaginat este, spre exemplu, costul cu depozitarea în condiții optime a unui autovehicul care este de aproximativ 100 de euro pe lună pentru fiecare autovehicul în parte. La aceste costuri se adaugă deprecierea naturală generată de trecerea timpului, generată uneori și de neutilizarea acestuia.  

În acest sens, ANABI are competența exclusivă de a organiza întreaga activitate necesară pentru aducerea la îndeplinire a dispoziției de valorificare anticipată. De la operaționalizarea platformei de licitații online, ANABI a înregistrat peste 300.000 de utilizatori unici ai portalului (15% din străinătate), înregistrând și situații în care la licitații au participat peste 200 de persoane.  

Practica ne arată ca bunurile pot deveni dificil de administrat atunci când valoarea lor se apropie de limita inferioară de 15.000, respectiv 300.000 de euro.   

În asemenea ipoteze, ANABI formulează cereri către procuror sau, după caz, judecător, prin care solicită punerea în discuția părților a avantajelor valorificării anticipate, aceasta putându-se dispune de către judecător și fără consimțământul proprietarului.  

Prin HG nr. 593/2024, ANABI și-a reorganizat activitatea prin înființarea Direcției de Identificare și Administrare Bunuri (DIAB), o structură strategică ce unifică și optimizează activitatea biroului de identificare și urmărire bunuri și serviciului de administrare și valorificare bunuri. Cum ați funcționat până la acest HG? Ce se schimbă fundamental după noua hotărâre?  

Până la adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 593/2024, activitatea Agenției în ceea ce privește identificarea și administrarea bunurilor indisponibilizate era organizată prin structuri distincte: Biroul de Identificare și Urmărire Bunuri și Serviciul de Administrare și Valorificare Bunuri. Aceste structuri funcționau în mod complementar, fiecare având atribuții bine delimitate.  

Prin înființarea Direcției de Identificare și Administrare Bunuri (DIAB), au fost unificate cele două componente-cheie ale activității ANABI sub o singură structură strategică. DIAB are o viziune unitară asupra întregului ciclu al bunurilor indisponibilizate, de la momentul identificării până la valorificarea anticipată a bunurilor și distribuirea sumelor în vederea acoperirii creanțelor recunoscute prin titlul executoriu penal sau civil.  

În ceea ce privește extinderea în teritoriu a Agenției, măsura este asumată prin Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021 – 2025.  

În 2024, ANABI a realizat prima valorificare anticipată a unui bun imobil, un rezultat direct al modificărilor legislative aduse prin Legea nr. 230/2022, care au deschis calea unui nou capitol al valorificării bunurilor sechestrate, ca mijloc de recuperare efectivă a creanțelor provenite din infracțiuni. Cum este sesizată ANABI în procedurile de valorificare anticipată a bunurilor imobile sechestrate? 

Pentru România, practica ANABI de valorificare anticipată reprezintă o poveste de succes. Am demonstrat încă din anul 2017, atunci când am început să organizăm primele licitații publice, că acestea sunt un mijloc de protejare inclusiv a intereselor proprietarului, valorificarea realizându-se transparent și în scopul obținerii celui mai bun preț, asigurându-se totodată garantarea efectivă a executării ordinelor de confiscare sau de reparare a prejudiciilor.  

În anul 2022, la propunerea Agenției și cu susținerea Ministerului Justiției, Guvernul și Parlamentul României au acceptat extinderea posibilității de valorificare a bunurilor sechestrate și la bunurile imobile. Această lege a permis o schimbare fundamentală în abordarea recuperării creanțelor provenite din infracțiuni, punând accent pe eficiență și pe maximizarea valorii bunurilor indisponibilizate.   

Din 2018, ANABI a administrat și criptomonede. Anul 2024 a confirmat maturitatea acestui proces, atingând cea mai mare valoare administrată până în prezent, consolidând gestionarea criptomonedelor prin crearea unui task force specializat ce a permis coordonarea eficientă și administrarea a peste 70 de tipuri de active digitale. Cât de dificilă este această misiune? 

Având în vedere că în sud-estul Europei sunt raportate anual tranzacții cu criptomonede care depășesc valoarea câtorva sute de miliarde de dolari, luând în calcul că sub 50% din acestea sunt facilitate de entități de tip exchanger, este esențial ca fiecare jurisdicție să fie pregătită să acționeze.  

Aceasta implică investiții serioase în resursa umană, specializarea experților financiari, analiștilor, dar și a polițiștilor și magistraților. Rolul ANABI este unul în creștere în acest domeniu, având în vedere că suntem chemați, săptămânal, să dăm curs cererilor autorităților de a găsi modalitățile tehnice și juridice eficiente de a prelua – în mod sigur – în administrare cele mai noi tipuri de criptoactive.  

Nu suntem singuri în acest demers, la nivel european și internațional sunt entități publice cu care cooperăm și cu care ne consultăm pentru a ține pasul cu toate evoluțiile în domeniu. Anul 2024 a confirmat totuși că, prin adaptare și specializare continuă, această misiune poate fi realizată cu succes. 

Ce reprezintă Mecanismul Național de Susținere a Prevenirii Criminalității și în ce fel este implicată ANABI în acest proiect? 

Prin acest mecanism s-au pus bazele unui sistem de colectare a sumelor confiscate în procesele penale și de utilizare a acestora pentru măsuri de prevenire a criminalității, educație juridică și protecția victimelor. Practic, putem spune că 50% din ceea ce se confiscă se reutilizează în folosul comunității, ceea ce este esențial pentru finalitatea justiției penale. În baza acestui mecanism, sunt colectate de către ANABI 50% din sumele de bani confiscate în proceduri penale; 50% din sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor confiscate în proceduri penale și 50% din sumele de bani obținute din executarea hotărârilor de confiscare prin echivalent în proceduri penale. 

Aceste sume se alocă Ministerului Educației, Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Public, Ministerului Justiției, în procentele prevăzute de lege, pentru finanțarea de proiecte sau programe în domeniul prevenirii criminalității, respectiv ANABI în vederea finanțării nerambursabile a proiectelor propuse de asociații și fundații cu obiect de activitate în domeniul asistenței și protecției victimelor și asistenței sociale. 

În anul 2024, ANABI a făcut un pas semnificativ în sprijinirea victimelor prin finanțarea primelor proiecte dedicate acestora.  

Un proiect extrem de interesant îl reprezintă ROARMIS – o aplicație dezvoltată începând cu 2020 de către Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, care înseamnă de fapt un Registru integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni. Ce rezultate ați notat? 

Crearea acestui sistem reprezintă o obligație legală și, totodată, un angajament internațional asumat de România ca parte integrantă a politicii de combatere a formelor grave de criminalitate.    

În vederea realizării mandatului legal, ANABI a dezvoltat în cadrul unui proiect cu finanțare europeană1 Sistemul informatic național integrat – denumit în continuare ROARMIS (Romanian Assets Recovery and Management Integrated System – Sistemul integrat român de recuperare și administrare a creanțelor).  

Colectarea datelor aferente sistemul ROARMIS a reprezentat una dintre cele 12 condiționalități ale MCV, ANABI fiind evaluată pozitiv cu privire la acest sistem încă din faza de implementare offline din anul 2020.  

Dezvoltarea acestei aplicații de către România reprezintă o poveste de succes în domeniul asset recovery, aplicația fiind prezentată în forumurile de specialitate: precum Comisia Europeană – Platforma ARO, Rețeaua CARIN, Consiliul Europei. De asemenea, Agenția este solicitată frecvent să sprijine autorități omoloage pentru dezvoltarea unor sisteme similare: Republica Armenia, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Moldova, Republica Kazahstan, Republica Uzbekistan, Zambia etc. 

ROARMIS include informații cu privire la diferite etape ale procesului de recuperare a creanțelor, de la primele faze de identificare și urmărire a bunului, urmate de sechestrarea produselor infracțiunii și a altor tipuri de bunuri și până la implementarea procedurilor finale de executare a măsurilor de siguranță de confiscare specială sau extinsă, repararea prejudiciilor, încheierea acordurilor internaționale de împărțire a bunurilor rezultate din săvârșirea infracțiunilor sau luarea deciziei privind reutilizarea în interes public sau social a imobilelor confiscate.  

În funcție de tipul de beneficiar al aplicației ROARMIS, precum şi de faza procesuală – urmărire penală, judecată sau faza de executare – au fost dezvoltate fluxuri de lucru personalizate, precum: bunuri sechestrate, bunuri confiscate, bunuri valorificate anticipat de ANABI, conturi bancare administrate/în evidența ANABI, bunuri reutilizate social sau public, valoarea bunurilor sechestrate corelat cu valoarea estimată a prejudiciului sau a produsului infracțiunii, acorduri internaționale de partajare a bunurilor confiscate etc. De asemenea, sistemul integrat pune la dispoziția instituțiilor beneficiare module interactive.  

Aplicația ROARMIS include în prezent multiple fluxuri/procese de lucru pentru actorii principali ai aplicației, respectiv parchete și instanțe de judecată, poliția judiciară din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, personalul Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, precum și personalul din cadrul ANAF, prin direcțiile operative de valorificare a bunurilor confiscate și de executări silite.  

Totodată, alte entități publice și private, precum băncile și Ministerul Justiției ca autoritate centrală pentru cooperare judiciară, contribuie la popularea cu informații specifice a bazelor de date ale ROARMIS, aplicația fiind dezvoltată pentru a putea fi accesată de 17.000 utilizatori la nivel național. Beneficiile utilizării ROARMIS sunt multiple.  

Care sunt prioritățile ANABI pentru anul 2025, an care se anunță a fi unul dificil, cu varii amenințări de ordin economic, politic și geo-militar? 

Prioritățile ANABI vizează, în primul rând, menținerea unui ritm alert și eficient de punere în aplicare a dispozițiilor procurorilor și judecătorilor de administrare și valorificare a bunurilor sechestrate.  

Aceasta implică și consolidarea și eficientizarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni, prin colaborarea cu toate autoritățile competente: poliție, unități de parchet, instanțe judecătorești, ANAF. 

Ca ținte majore pentru anul acesta e important să punctăm: atingerea țintelor și jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) – prin realizarea investițiilor în infrastructură: 5 capacități noi de stocare construite și consolidarea sistemului informatic integrat – ROARMIS; optimizarea costurilor de administrare a activelor sechestrate, prin operaționalizarea structurilor locale ale ANABI; consolidarea Mecanismului Național de Susținere a Prevenirii Criminalității – prevenire, educație, asistența și protecția victimelor, dar și Implementarea măsurilor aferente Directivei (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor și a viitorului Protocol adițional la Convenția Consiliului Europei din 16 mai 2005.