Av. prof. dr. Marius Cezar PANTEA – vicepreședinte, Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România
Astăzi, când întreaga planetă este brăzdată de lacrimi, îngrijorare și suferință, este mai vizibil decât oricând, faptul că, statele și dreptul, implicit, sunt depășite de situație, că au rămas mult în urmă, iar viitorul nu mai este previzibil. Cea mai mare îngrijorare o constituie posibila preluare a cotidianului de către interese mai presus de înțelegerea noastră, iar crima organizată nu este deloc străină de acest aspect.
Cum este posibil ca prezentul să fie la un pas de transformarea nefirescului în obișnuit? Ce a determinat acest lucru?, sunt întrebări pe care fiecare dintre noi ni le punem, iar un posibil răspuns poate fi acela că s-a finalizat faza de consolidare a fuziunii dintre crima organizată și lumea politică, și vom trece la următoarea etapă, aceea de control total al societății prin intermediul banului. Dacă în trecut cei care dețineau monopolul asupra petrolului și al energiei erau puternicii planetei, credem că în următorii 2-3 ani, cei care vor avea mâncarea vor deține puterea.
Din nefericire, combinarea globalizării cu era digitalizării, marcată de industriile viitorului, „inteligența artificială”, „învățarea automată”, „robotică”, „automatizare”, „Internetul Lucrurilor”, „big data”, „5G (mâine, 6G)” și „calculul cuantic”, denumită generic „GLOBOTICĂ” de celebrul „Dr. Doom” (economistul american Nouriel Roubini), nu va fi de bun augur. Profesiile liberale vor fi cu siguranță afectate în această perioadă, întrucât roboții, inteligența artificială și tehnologia reprezintă o amenințare reală pentru practicanții acestor meserii.
În ceea ce privește impactul pe care reglementările legislative din domeniul spălării banilor îl are asupra profesiilor liberale și în mod special asupra Consilierului în Proprietate Industrială, trebuie remarcat faptul că există obligații clar prevăzute, care trebuie puse în practică și care necesită un înalt grad de cunoaștere a regulilor și procedurilor specifice, ceea ce înseamnă o specializare în plus a profesioniștilor care activează în acest domeniu. În acest sens, Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România a pregătit un set de reguli și bune practici care vor fi diseminate membrilor, cu ajutorul cărora să reușim să ne conformăm prevederilor legale, fără a leza în vreun fel interesele clienților noștri.
Consilierul în Proprietate Industrială este profesionistul care asigură buna funcționare a unui business prin intermediul înregistrării drepturilor conferite de brevetul de invenție, marcă, design-ul industrial și care, totodată trebuie să prevină contrafacerea și pirateria, activități specifice „antreprizei criminale” care, din păcate, generează importante sume de bani care pot fi utilizate inclusiv pentru finanțarea activităților teroriste. Nivelul implicării grupurilor infracționale în fenomenul contrafacerilor este în creștere, datorită rentabilității extreme a executării acestei activități (investiție mică, profit ridicat, lipsa oricărei necesități de cercetare-dezvoltare, risc mic și mediu privind pedepsele menționate în legislația care reglementează domeniul drepturilor de proprietate intelectuală).
În domeniul proprietății industriale, veniturile aduse de mărfurile contrafăcute, de o calitate îndoielnică, provenite mai ales de pe piața asiatică, sunt însușite de comercianți și neevidențiate în contabilitate, rivalizează cu încasările firmelor de top, generează bani negri care sunt utilizați mai apoi în detrimentul statului și al titularilor de drepturi. În aceste cazuri, evaziunea fiscală se împletește cu contrabanda și cu contrafacerea, grăitoare fiind, în acest sens, exemplele de contrabandă cu mărci renumite de țigarete, care, odată introduse pe piețele europene, diminuează veniturile la bugetele statale, veniturile titularilor de marcă, dar afectează și sănătatea consumatorilor.
Aceste activități au atras atenția grupărilor de criminalitate organizată care, la acest moment acționează similar oricărui agent economic furnizor de servicii sau producător de bunuri materiale, urmărind sporirea câștigurilor proprii și având scopul de a reduce volumul cheltuielilor din totalul venitului criminal brut. Acest tip de activitate este cunoscut profesioniștilor dreptului ca „antrepriza criminală” respectiv „aceea entitate structurată și specializată care urmărește maximizarea profiturilor prin utilizarea unor mijloace și metode sancționate de lege, în special de cea penală, având ca scop asigurarea în grade diferite a satisfacerii nevoilor materiale ale membrilor săi, asigurarea protecției activităților desfășurate prin coruperea autorităților și asigurarea mijloacelor necesare reluării procesului criminal pe o scară lărgită”.
Putem anticipa faptul că „provocările viitorului”, așa cum sunt ele prezentate în lucrările unor recunoscuți futurologi (James Canton, Alvin Toffler, Jacques Attali), precum și în strategiile de viitor elaborate de structurile și institutele specializate ale U.E. și S.U.A., vor fi abordate de antreprizele criminale într-o manieră pragmatică. Potrivit lui James Canton „…crima organizată va deveni tot mai sofisticată, mai periculoasă, mai dependentă de tehnologia performantă și mai profitabilă”.
Existența unei economii subterane dezvoltate și dimensiunea în creștere a criminalității determină multiplicarea accelerată a formelor și procedurilor pentru spălarea banilor murdari. Multiplicarea accelerată a formelor și procedeelor utilizate pentru spălarea banilor murdari de către antreprizele criminale, constituie, în opinia noastră, o amenințare reală, care poate fi contracarată doar printr-o evoluție în avans a dreptului, prin profesionalizarea instituțiilor implicate în prevenirea și combaterea acestui fenomen și prin cooperarea cu practicanții profesiilor liberale.
