Search
Marti 26 Ianuarie 2021
  • :
  • :

„Arbitrajul românesc va continua să se dezvolte calitativ și cantitativ”. Interviu cu Dr. Cosmin Vasile, partener coordonator, Zamfirescu Racoți Vasile & Partners

„Arbitrajul românesc va continua să se dezvolte calitativ și cantitativ”

Interviu cu Dr. Cosmin Vasile, partener coordonator, Zamfirescu Racoți Vasile & Partners

Dr. Cosmin Vasile, partener coordonator în cadrul societații de avocați Zamfirescu Racoți Vasile & Partners (ZRVP), este singurul avocat român listat în catalogul de referință al celor mai valoroși avocați de litigii la nivel mondial, „Who’s Who Legal Litigation”, lansat la sfârșitul lunii noiembrie 2019. Domnia sa este, de asemenea, o prezență constantă în topul practicienilor în arbitraj internațional „Who’s Who Legal Arbitration”, clasament ce cuprinde practicieni, calificați drept cei mai buni avocați din lume în domeniul arbitrajului, recomandați pentru expertiza semnificativă în gestionarea disputelor internaționale complexe.

Cosmin Vasile este coordonatorul Departamentului de Arbitraj al Zamfirescu Racoți Vasile & Partners, fiind implicat, în calitate de avocat și arbitru, în proceduri complexe de arbitraj internațional, ținute sub auspiciile ICC, LCIA, CAM, SCC, VIAC, UNCITRAL, ICSID și CICA. Este arbitru al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lânga Camera de Comerț și Industrie a României și membru în Colegiul Curții din cadrul aceleiași instituții.

Aveți o prezență constantă în topul practicienilor în arbitraj internațional Who’s Who Legal Arbitration, clasament ce cuprinde practicieni din 1.324 de firme în 96 de jurisdicții. Cum a evoluat numărul și complexitatea dosarelor de arbitraj pe care le-ați coordonat în ultimii ani?

De 10-12 ani, firma noastră are constant un volum semnificativ de mandate în domeniul arbitrajului. Arbitrajele domestice au fost dintotdeauna numeroase. De circa 10 ani, domeniul construcțiilor generează de departe cel mai mare număr de arbitraje internaționale, atât în fața curților locale, cât și a celor internaționale (cu precădere ICC, dar și LCIA sau VIAC). În ultimii 5 ani au devenit semnificative ca pondere arbitrajele în domeniul energiei, fie că vorbim de contracte de concesiune, contracte de privatizare sau alte contracte între jucători din industria de petrol și gaze. În fine, avem un mandat în derulare într-un investment arbitration și lucrăm în faza de evaluare pentru două posibile investment claim-uri.

Primul semestru al anului 2020 reprezintă un vârf al ultimilor ani ca grad de încărcare a echipei de arbitraj, cu un număr de peste 20 de mandate în derulare, arbitraje internaționale și domestice.

Cum este organizat departamentul de Arbitraj comercial din cadrul Zamfirescu Racoți Vasile & Partners?

Nu există un departament de arbitraj în sensul de echipă care să gestioneze exclusiv mandatele de arbitraj, separată formal de echipa de litigii. Există avocați de litigii care sunt specializați și în arbitraj, în portofoliul cărora se găsesc, deopotrivă, mandate de litigii și cele de arbitraje internaționale și domestice, după caz. Această specializare duală este cheia succesului echipei noastre de arbitraj pe o piață relativ mică, cum este România.

Mai exact, există patru echipe care gestionează în mod curent arbitraje comerciale și care includ un număr de 14 avocați. În funcție de toate detaliile relevante (regulile procedurale, limba procedurii, tipul de contract, problemele specifice care țin de industria sau sectorul de activitate respectiv, agenda și gradul de încărcare a fiecărei echipe), un arbitraj nou se alocă echipei care în secunda preluării mandatului îl va gestiona în mod optim.

Cum apreciați nivelul de pregătire a comunității de arbitrii comerciali din România?

Foarte bun. Sunt unul dintre cei care cred că cel mai bun profil pentru poziția de arbitru într-o dispută guvernată de dreptul român o are, ca principiu, un arbitru român. Nu toată lumea împărtășește această credință, ceea ce conduce la numeroase situații în care părțile sau avocații acestora numesc arbitri străini pentru dispute guvernate de dreptul român. Desigur, ambele opțiuni pot fi perfect apte să răspundă nevoilor concrete într-un dosar.

Revenind la întrebare, rigoarea obligă să facem totuși o distincție între arbitrul specializat în arbitraj domestic și cel specializat în arbitraj internațional. În niciun caz prima variantă nu o implică în mod automat pe cea de-a doua, astfel că oricine analizează posibilitățile la îndemână pentru a numi un arbitru trebuie să cunoască și să înțeleagă perfect tipul de arbitraj în care va fi implicat, precum și profilul și experiența relevantă a potențialului arbitru.

Vestea bună este că, fie că ne referim la arbitrajele domestice, fie la cele internaționale, grupul de arbitri români este suficient de numeros, prin raportare la numărul total de arbitraje, încât să permită utilizatorului să aleagă dintre mai multe variante foarte bune. În fine, există un grup foarte numeros de arbitri tineri și foarte tineri, eligibili pentru ambele tipuri de arbitraj în discuție, care mă fac să afirm fără vreo umbră de îndoială că viitorul sună bine.

Sunteți Arbitru al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și membru în Colegiul Curții din cadrul aceleiași instituții. Câte dosare de arbitraj s-au soluționat aici, în ultimii ani? Putem vorbi de o creștere constantă sau de anumite perioade de vârf în creșterea încrederii societăților comerciale în acest mod de soluționare a disputelor?

Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) este, fără îndoială, cea mai importantă instituție arbitrală pentru România, în condițiile în care a administrat și continuă să administreze cel mai mare număr de arbitraje domestice și internaționale, în comparație cu oricare altă curte locală sau internațională.

O creștere semnificativă a volumului de dosare nu s-a înregistrat în ultima vreme, însă aceasta este tendința generală, pe toate piețele. În schimb, există o creștere a numărului de dosare complexe și cu miză mare în cadrul volumului relativ constant de arbitraje gestionate de Curte, tendință foarte importantă pentru dezvoltarea Curții și a portofoliului acesteia de dosare.

După o perioadă nefericită la capitolul imagine și încredere a utilizatorilor, începând cu anul 2015 Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR a făcut eforturi susținute de a se repoziționa conform așteptărilor și nevoilor utilizatorilor săi. Revenirea la dreptul părții de a își numi necenzurat propriul arbitru, adoptarea noilor reguli arbitrale, în vigoare de la 1 ianuarie 2018, care oferă o configurație flexibilă și modernă a procedurii arbitrale, incluzând toate tendințele internaționale și noutățile în materie la acest moment, organizarea Bucharest Arbitration Days 2019, unul dintre cele mai semnificative evenimente în materie de arbitraj în Europa de Est, relansarea Revistei Române de Arbitraj, editată de Wolters Kluver, într-un parteneriat mai larg cu cea mai importantă editură la nivel mondial în materie de arbitraj internațional, reprezintă argumente incontestabile în acest sens.

Nu am niciun dubiu, arbitrajul românesc în general va continua să se dezvolte calitativ și cantitativ, iar unul din motoarele care va susține această creștere va fi, ca și în trecut, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

Ce fel de litigii se soluționează prin arbitraj: derivate din contracte de privatizare, contracte comerciale, contracte de închiriere, sume neachitate de debitor în baza facturilor, din domeniul mediului, din media, din proiecte de infrastructură? Ce alte domenii de drept au fost targhetate prin arbitraj?

Nu sunt în posesia unei statistici exacte, așa ceva există la nivelul curților de arbitraj. Ceea ce pot confirma însă, din propria experiență, este faptul că industria construcțiilor este liderul necontestabil în materie; de asemenea, energia, domeniul imobiliar, telecomunicațiile, privatizarea continuă să fie surse generatoare de arbitraje.

Care este ponderea litigiilor soluționate prin arbitraj ad-hoc,în ultimii ani? Dar ponderea arbitrajelor soluționate prin echitate?

Arbitrajele ad-hoc sunt rarisime, există și glume pe această temă între noi, în comunitatea practicienilor. În România arbitrajul ad-hoc este nesemnificativ ca realitate practică. Cu toate aceasta, din când în când, mai apare și câte un arbitraj ad-hoc, de obicei când părțile asistate de avocații calificați realizează că aceasta este cea mai bună/ieftină/la îndemână cale de a rezolva disputa în legătură cu care au încheiat o convenție atributivă de competență imperfectă, care mai mult încurcă decât ajută. Și atunci compromisul (în sens laic dar și în sensul juridic specific) poate fi un arbitraj ad-hoc.

Nu am văzut în practică niciun caz de arbitraj românesc care să fi fost soluționat în echitate. Pare să fie un obstacol psihologic insurmontabil: nici când încheie convenția arbitrală, nici la momentul la care procedura arbitrală debutează, părțile nu par dispuse să agreeze incertitudinile care decurg din acordul pentru soluționarea în echitate a cauzei.

Cât de des au fost promovate acțiuni în anulare de către partea nemulțumită/părțile nemulțumite de sentința arbitrală?

Mult mai des decât este cazul. În condițiile în care taxa de timbru pentru acțiunea în anularea sentinței arbitrale este derizorie, părțile promovează acțiune în anulare în cvasi-totalitatea cazurilor. Dată fiind configurația legală a acțiunii în anulare (motive de legalitate strict și limitativ prevăzute de lege), acțiunea în anulare se dovedește de multe ori o himeră prin care partea nemulțumită evocă critici care nu sunt apte să ducă la desființarea sentinței arbitrale. Desigur, această realitate nu înlătură o alta, și anume calitatea sentințelor arbitrale. În această lumină este mai ușor de înțeles de ce numărul cazurilor de sentințe arbitrale desființate este foarte scăzut, în mod cert sub 5% din numărul celor atacate.

Ați avut privilegiul să acordați asistență și reprezentare în litigii arbitrale aflate pe rolul Curților de Arbitraj din Londra, Viena, Stockholm etc. Prin ce se deosebește desfășurarea unui arbitraj la București de unul derulat în străinătate?

Jocul este același și regulile jocului sunt aceleași, indiferent de locul disputării. Spre deosebire de sport însă, locul arbitrajului atrage o lege procedurală aplicabilă și tot ce decurge din aceasta. Poate vi se va părea suprinzător, însă diferențele între un arbitraj internațional la Viena și unul la Paris (în sensul de loc al arbitrajului) nu sunt unele majore doar pentru că locul este situat în altă jurisdicție. Există zeci sau sute de alte elemente (de fapt, de drept, de drept internațional privat, care țin de mentalitate, naționalitate, cutume, bariere culturale sau ideologice, etc) care cristalizează configurația unică a oricărui arbitraj internațional. Și, întotdeauna, arbitrajul internațional este calea cea mai bună pe care o au părțile care ajung într-o dispută ireconciliabilă să o rezolve într-o manieră adecvată.

———

Zamfirescu Racoți Vasile & Partners (ZRVP) este acreditată ca una dintre cele mai importante societăți de avocatură din România, oferind servicii de asistență juridică atât în sfera litigiilor și a arbitrajului, cât și în domeniul avocaturii de business, al insolvenței, al dreptului penal al afacerilor și al consultanței fiscale.

ZRVP are o echipă de 65 de avocați, dintre care 13 asociați – Călin-Andrei Zamfirescu, Ioana Racoți și Stan Tîrnoveanu – asociați fondatori, Cosmin Vasile (asociat coordonator), Anca Danilescu (asociat senior), Elena Iacob, Alina Tugearu, Monica Strîmbei, Cătălin Micu, Andrei Dumitrescu și Mihai Bajenaru (asociați), prof.dr. Valerian Cioclei și Robert Oancea (of counsel).




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *