Interviu cu av. Cristina Gavrilă, Partener, Glodeanu & Partners
Cine sunteți dumneavoastră, Cristina Gavrilă?
În primul rând, vă mulțumesc pentru interesul acordat și pentru oportunitatea de a fi parte din acest proiect.
Pentru o mai bună înțelegere, voi începe cu un scurt sumar al pregătirii, cât și al activității mele de până acum.
Sunt absolventă a Facultății de Drept, Universitatea din București, în anul 2006. În paralel, am fost unul dintre beneficiarii unei frumoase și lungi colaborări între Universitatea din București, pe de o parte, și Universitatea Paris 1 Pantheon Sorbonne, și alte treisprezece universități franceze prestigioase, membre ale Consorțialului de sprijin, pe de altă parte, care înseamnă, de fapt, Colegiul Juridic de Studii Europene. Spațiu universitar de elită al francofoniei, Colegiul Juridic oferă cursuri de drept cu specializare în Dreptul European al Afacerilor, iar Universitatea Paris I Pantheon Sorbonne eliberează pentru absolvenții săi diplome franceze de Licență în Drept, precum și Diplome de Master I și II în „Dreptul și guvernanța afacerilor internaționale și europene”.
În continuarea acestei filiere franceze, care într-un fel sau altul mi-a fost alături pe tot parcursul vieții profesionale, mi-am început, în 2006, activitatea în cadrul biroului din București al Gide Loyrette Nouel (în prezent Leroy și Asociații), am continuat cu biroul din București al White & Case (în 2008) unde am activat timp de 10 ani (fiind parte a „French Desk”-ului firmei, urmând ca în 2018 să mă alătur unui alt proiect cu origini franceze, înființarea unei noi firme regionale, singura la momentul respectiv, cu birouri operaționale atât în București, cât și în Paris, Budapesta și Belgrad. În 2019, am înființat o firmă butic, o legătură între profesioniștii din business și societăți, iar în martie 2022 m-am alăturat echipei Glodeanu Partners, o echipă mai mare și pe care o creștem constant pentru a răspunde nevoilor clienților noștri, foarte activi în proiecte de energie regenerabilă, o altă filieră care, personal, mi-a fost foarte aproape încă din anii petrecuți la White & Case.
Sunteți absolventă a Universității Pantheon Sorbonne (Paris I). De ce ați ales Franța? Considerați că Dreptul romano-germanic (implicit și cel francez) este mai bine ancorat în realitate decât dreptul britanic sau american?
Am mers pe filieră francofonă în principal pentru că, de copil, am avut o afinitate pentru limba franceză. Chiar dacă viața profesională, inclusiv în cadrul firmelor de origine franceză, se desfășoară în mare parte în limba engleză, franceza va rămâne, pentru mine, întotdeauna, limba de suflet.
Ca sistem de drept, nu aș putea spune că este unul mai bine sau nu ancorat în realitate, dar vă pot spune cu siguranță, că, fiind baza sistemului de drept românesc, o bună înțelegere a sistemului de drept francez îți oferă o bază solidă și o mai bună înțelegere a sistemului românesc.
Aveți peste 10 ani de experiență în multinaționale, ceea ce a impus rigoare, disciplină și rezultate. În același timp, putem vorbi și despre mai multă rutină sau mai multă creativitate?
Activitatea în multinaționale este, din punctul meu de vedere, cea mai bună școală pentru un absolvent de Drept.
Toate proiectele, toți clienții sunt un pas în plus în procesul de învățare, iar creativitatea are locul ei, indiferent de loc. Consider că abordarea depinde în primul rând de fiecare din noi și apoi de ceilalți membri ai echipei și mai puțin de forma de organizare a firmei.
Spre exemplu, ceea ce vrem noi să facem, și ceea ce eu nu am încetat să fac niciodată, este să folosim tot ce am învățat în multinaționalele în care am activat, în activitatea de acum. Tot ce pot să spun este că legătura cu clienții este mai personală, ceea ce de cele mai multe ori ne oferă o mai bună înțelegere a proiectelor, dar abordarea dosarelor este în linie cu cea pe care cei mai mulți dintre membrii echipei Glodeanu Partners au învățat-o în multinaționale.
Care a fost cel mai interesant proiect investițional în care ați fost implicată?
Toate proiectele sunt interesante, dar proiectele de energie regenerabilă mi-au fost și îmi sunt în mod special aproape. Atât în anii 2008-2014, cât și acum, îmi face o deosebită plăcere să particip la dezvoltarea acestei industrii.
Ați avut vreodată de consiliat o tranzacție atât de dificilă încât să vă gândiți să renunțați la speță?
Au fost situații dificile, uneori tensionate, dar misiunea noastră ca avocați este, înainte de toate, să găsim soluții juridice pentru orice obstacol și să îi ajutăm pe clienți să implementeze ideile lor de afaceri.
Au fost tranzacții care, din păcate, nu s-au finalizat, dar, personal, nu am avut situații în care să consider să renunț la o speță.
Sunteți specializată în energie. Cum vedeți viitorul pieței energetice din România, în acest context geopolitic tot mai complicat?
Energia și tot ce ține de reglementări specifice mi-au plăcut întotdeauna.
Piața din România este în prezent foarte activă și avem toate premisele ca lucrurile să meargă bine și foarte bine, atât pentru noi, în calitate de consilieri în domeniu, cât și pentru piață, în general.
România are avantaje strategice în această privință, iar investitorii sunt dornici să participe la dezvoltare. Cu puțină aplecare a autorităților și o deschidere a discuțiilor între participanții la această piață, lucrurile nu pot avea decât o finalitate pozitivă pentru România și, în final, pentru români.
Dezbaterile legislative în domeniu sunt, de asemenea, foarte aprinse. În general, vă pronunțați pentru liberalizare sau pentru plafonarea prețurilor?
Personal, am o gândire mai degrabă capitalistă. Înțeleg presiunea contextului actual, este o măsură necesară, poate putea fi luată în alte condiții, dar nu cred că ar fi sănătos pentru mediul economic să generalizăm plafonarea prețurilor.
Un alt aspect al sectorului energetic se referă la protejarea mediului. Considerați că profitul pune în pericol natura, sau poate fi găsită calea de compromis, acceptabilă?
Fără un mediu sănătos nu cred că se mai poate continua nicio discuție. Cred că toți ar trebui să fim conștienți că putem vorbi despre viitor numai dacă protejăm și prezervăm ce avem.
Totuși, în cazuri concrete, consider că nu există soluții general valabile, soluții universale și discuția deschisă este singura care poate aduce rezultate pozitive. Nu cred că este vorba despre compromis, ci mai degrabă despre o înțelegere mai bună, aplicată, a impactului.
Cum vedeți legislația actuală din România? Corespunde aceasta realităților europene? Ce act normativ ați susține pentru o îmbunătățire a mediului de afaceri, atât din perspectiva investitorilor, cât și a specialiștilor – juriști, economiști, tehnicieni?
În linii generale, legislația există și este una favorabilă.
În ceea ce privește proiectele de energie regenerabilă, așteptăm, deja de câteva luni, aprobarea modificării și completării Legii fondului funciar nr.18/1991. Legea pentru înființarea parcurilor fotovoltaice pe terenurile agricole de peste 10 hectare a fost aprobată de Senatul României și așteaptă aprobarea Camerei Deputaților, care este for decizional. Terenurile agricole mari, cu fertilitate mijlocie, pot contribui în viitor la producerea energiei regenerabile. Este vorba despre terenurile situate în extravilanul localităților, care vor putea fi utilizate ca parcuri fotovoltaice, conform proiectului legislativ. Sperăm să fie vorba despre zile până când să putem anunța că legea este aprobată.
Într-o altă notă, în materie de tranzacții, așteptăm cu toții mai multă claritate cu privire la aplicarea Ordonanței de Urgență 46 din 14 aprilie 2022 (privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996). Reglementarea actuală, de imediată aplicare, prevede sancțiuni clare în cazul în care procedura prevăzută de noua reglementare este încălcată, și, în același timp, nu avem mijloacele pentru aplicarea acesteia (Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe nu a fost încă înființată, normele de aplicare se lasă și ele așteptate). Astfel de reglementări, emise fără a se determina impactul asupra pieței, nu fac decât să întârzie proiectele și să ofere, încă o dată, investitorilor impresia că România nu este o piață stabilă.
Este avocatura de business cea mai interesantă dintre ramurile Dreptului? Ați alege altceva la început de carieră? Ați fost vreodată tentată să vă dedicați altei meserii sau specializări?
Pentru mine, personal, avocatura de consultanță, în special partea de fuziuni și achiziții și domenii reglementate este cea care îmi oferă cea mai mare satisfacție profesională.
Nu cred că o altă meserie sau specializare mi s-ar potrivi la fel de mult. Apreciez în mod deosebit echipa din care fac acum parte, precum și cele cu care am colaborat în trecut, clienții alături de care am lucrat în toți acești ani și tranzacțiile în care am fost implicată și nu mi-aș putea imagina un alt parcurs.
