Pagubă mai mare ca pedeapsa nu există!

Interviu cu av. Augustin Zăbrăuțanu, Managing Partner, Zăbăruțanu Popescu & Asociații 

Atunci când justițiabilul are nevoie de ajutor, nu cumva există o nevoie de competență interdisciplinară sau multidisciplinară, având în vedere că vorbim de afaceri?  

Dorința unui avocat, mai ales a celor care lucrează în această arie de practică, este să fie chemat înainte de a fi nevoie de ajutor. Asta ar fi ideal și pentru el, și pentru clientul lui, pentru că, într-adevăr, una dintre diferențele fundamentale față de alte arii de practică din zona dreptului penal, mai ales, este că aici este nevoie, într-adevăr, de cunoștințe pluridisciplinare. 

Niciodată abordarea unei spețe de drept penal al afacerilor – o evaziune fiscală, spălarea banilor, dacă sunt și altele, domeniul mediului – nu poate fi abordată și soluționată doar ținând cont de prevederile legale strict care sancționează respectiva faptă de natură penală, infracțiunea. 

Pentru a înțelege exact situația, ai nevoie de cunoștințe din domenii diverse: din dreptul comercial, din dreptul contravențional, drept administrativ etc. Aici discutăm despre o diferențiere. Vorbim despre clientul – persoană fizică, managerul, salariatul, angajatul, o persoană fizică ce este și aceasta subiectul activ al unei infracțiuni, precum și de clientul persoană juridică și care, la rândul lui, poate face obiectul unei anchete penale. 

Chiar dacă sancțiunile în cazul persoanei juridice sunt de natură diferită, pecuniară, dar nu numai, poate interveni suspendarea activității, se poate ajunge până la închiderea activității și/sau la confiscări. Pentru societatea care are nevoie de un nume bun, să spun așa, riscul reputațional în această zonă este foarte, foarte important, pentru că în urma unei simple inițieri a unei investigații de natură penală, și nu numai, se poate ajunge la retragerea de autorizații. Sunt companii, sunt activități unde nu îți poți desfășura activitatea fără să fii autorizat (asigurări, bancar, dreptul mediului). Și atunci, practic, retragerea autorizației te pune în imposibilitatea de a-ți continua activitatea. Discutăm de contracte de muncă, discutăm despre relațiile pe care le ai cu finanțatorii, dar și cu furnizorii, cu beneficiarii tăi. 

Deci, din această perspectivă, o speță de natură penală în situația unei companii nu poate fi abordată doar din perspectivă penală. Trebuie să te gândești în același timp că în urma, să zicem, scăderii ratingului pe care societatea o înregistrează riscul reputațional crește, băncile retrag linia de finanțare; există clauze, chiar dacă discutabile, în contractele bancare și este o practică a mediului financiar de acțiune în acest sens. 

Urmează, de cele mai multe ori, starea de insolvență și atunci trebuie discutat cu câți parteneri poți să mai ai contact, pentru a gestiona riscul cât mai bine. Dacă riscul apare când deja e o criză, trebuie identificate lucrurile pe care le mai poți face într-adevăr, la momentul respectiv, chiar dacă nu se reduc doar la componenta penală. Poți să gestionezi, să limitezi pagubele, cât se mai pot ele limita. Mai pagubă decât pedeapsa nu e nimic! În general, în această arie de practică avem de-a face cu altă situație de nișă și cazuri clasice: măsuri asigurătorii, sechestre, popriri, care, la rândul lor, pot avea un efect devastator și pot duce la închiderea activității. 

Care considerați că sunt faptele penale cu cel mai mare potențial de creștere în domeniul despre care discutăm?    

Întotdeauna există și o „sezonalitate”, ca fenomen infracțional. Acestea apar într-o perioadă de scădere economică, de contracție economică, de criză. Avem de-a face cu creșterea apetitului față de risc al antreprenorului, și atunci această creștere a apetitului față de risc este, de fapt, generată de scăderea activității, de scăderea cash-flow-ului, de dificultatea de a duce activitatea mai departe. Și atunci omul de afaceri riscă mai mult și încearcă să găsească soluții care, de cele mai multe ori, reprezintă sau se transformă în fapte de natură penală. 

Vorbeam de infracțiuni în general și despre spălarea de bani în particular, cea care sancționează modalitatea de utilizare a produsului infracțional, introducerea lui în circuitul civil. Să spunem că în această perioadă de criză crește evaziunea fiscală, crește nivelul evident și al spălării banilor. O altă zonă cu potențial de creștere, în afară de cele cu, să zicem, în mare, infracțiuni, o reprezintă fraudele informatice, dar și faptele penale care țin de mediu.   

Din păcate, zona aceasta este destul de puțin investigată. Sunt acțiuni, sunt dosare penale, dar eu simt că în perioada următoare modelele infracționale vor fi mai bine documentate de organele de urmărire penală și se va ajunge mai ușor la sesizarea și urmărirea lor.