Interviu cu Simona Miloș, președinte, Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă
Există preocupări solide și pe deplin justificate pentru întărirea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și, implicit, a finanțării terorismului la nivel global, european și național. Cum privește profesia pe care o reprezentați pericolul respectiv în noul context geomilitar?
De câțiva ani încoace, Institutul Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență (INPPI) din România a inclus normele și practicile de prevenire a spălării banilor în gama de preocupări academice abordate în cursuri și seminare. Avem o bună colaborare cu Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) și periodic ne actualizăm cunoștințele din acest punct de vedere.
Orientarea noastră ca activitate profesională este una academică, astfel încât nu evaluăm situațiile și subiectele în context geomilitar, ci din punct de vedere juridic și practic. Pe de altă parte, fiind, prin definiție, practicieni, suntem conștienți de pericolele generate de spălarea banilor și finanțarea terorismului, așa că eforturile nu se rătăcesc în abstract, ci rămân ancorate în concretul situațiilor reale.
Au fost/vor fi acțiuni de conștientizare a colegilor din breaslă cu privire la riscuri, legi și norme care vizează o protecție mai bună a organizațiilor din această perspectivă?
Practicienii în insolvență nu dețin un rol central în prevenirea și combaterea spălării banilor. În normele și ghidurile în vigoare se vorbește mai mult despre societățile aflate în insolvență decât despre practicieni în sine. Practicienii nu sunt considerați beneficiarii reali în societățile pe care le administrează, iar formele de exercitare a profesiei de practician în insolvență nu sunt obligate să depună declarațiile privind identificarea beneficiarului real.
Aceste situații s-au clarificat în urma unui dialog pe care l-au purtat reprezentanții practicienilor în insolvență cu ONPCSB, deoarece responsabilitățile trebuie delimitate cât mai clar în procedura insolvenței.
Totodată, INPPI a acreditat o serie de cursuri organizate de ONPCSB pe parcursul anului 2022, trei sesiuni de instruire organizate în mai, iunie și octombrie, cu accent pus pe procedurile insolvenței și activitatea practicienilor în insolvență. La aceste cursuri au participat, în total, peste 1.100 de practicieni, ceea ce ne bucură și ne arată că există interes din partea profesiei pentru a face lucrurile cât mai bine.
Normele UE, dar și cele naționale, în materie de combatere a spălării banilor sunt menite să îngreuneze ascunderea de fonduri generate ilegal prin straturi de societăți fictive și consolidează controalele asupra țărilor terțe cu grad ridicat de risc. Sunt departamentele financiare din economia locală conștiente, avizate și pregătite să se conformeze corect?
La conferințele pe care le organizează INPPI în toată țara, se întâmplă de multe ori să vină și reprezentanți ai departamentelor financiare din economia locală. Tot în cadrul acestor conferințe discuțiile pornite de la diverse întrebări tehnice din public devin foarte interesante și, pornind de la detalii ale legislației, duc la soluții bune de implementat în practică.
La fel se întâmplă lucrurile și atunci când subiectele abordate au legătură, direct sau indirect, cu combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Deci da, avem convingerea că, acolo unde există voința ca lucrurile să fie făcute cât mai eficient și transparent, departamentele financiare sunt conștiente, avizate și pregătite să se conformeze corect.
De obicei, cele mai mari întrebări în demersurile de conformare la legislație se referă la limitele transparenței și cuprinsul raportărilor. Deci atât timp cât aceste limite și structuri sunt asimilate și au sens în practica departamentelor financiare, nu cred că vor fi dificultăți.
Oamenii sunt, în general, excedați de „vârtejul cotidian” și de comandamentele problemelor curente, ignorând pericolele în creștere. Există recomandări, atenționări și precauții atunci când se interacționează cu state care au statut incert, când se pune problema vehiculării de criptomonede, conturi suspecte, mesaje de phishing etc.?
În ceea ce privește recomandările care s-ar aplica pentru riscurile cunoscute, dar și cele venite odată cu noile tehnologii, observăm că România implementează măsuri gândite de Europa, iar Europa aplică principii și metode la nivel internațional.
Principala miză este aceea de a spori gradul de transparență în ceea ce privește beneficiarul real și proprietatea asupra societăților. Totodată, autoritățile intenționează să consolideze cooperarea dintre unități și să extindă controalele acolo unde sunt implicați actori din țări terțe cu grad ridicat de risc. Aceleași autorități vor amplifica schimbul de informații între instituții și în dialogul cu Banca Centrală Europeană.
Iată, deci, că deși riscurile se diversifică, legislația caută să țină pasul și să gestioneze această problematică, inclusiv acolo unde este vorba de carduri preplătite și monede virtuale.
Ce credeți că ar mai fi de propus pentru a spori eficiența luptei contra acestor fenomene?
Una dintre propunerile pe care INPPI le are de fiecare dată este participarea tuturor entităților implicate la elaborarea normelor și acțiunilor de combatere a spălării banilor. Așa cum precizează și reprezentanții Consiliului European, normele caută un echilibru între obținerea unui grad mai ridicat de securitate și protecția adecvată a drepturilor fundamentale și libertăților economice. Pentru a realiza acest deziderat este nevoie ca experții să fie consultați, iar modificările să fie aliniate cu standardele internaționale, dar și cu specificul fiecărei profesii în parte.
Despre INPPI
Institutul Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență din România (INPPI) este entitatea care gestionează demersurile de instruire permanentă a practicienilor în insolvență la nivel național.
În anul 2022 obiectivele Institutului Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență (INPPI) au fost:
- pregătirea, formarea și perfecționarea, inițială și continuă a practicienilor în insolvență;
- stabilirea unor relații de colaborare pe plan intern și internațional cu instituții și organizații cu atribuții în domeniul pregătirii profesionale;
- promovarea profesiei;
- uniformizarea practicii în domeniul insolvenței.
În urmărirea acestor scopuri, pe parcursul anului 2022, INPPI a colaborat cu o serie de filiale ale Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR), în vederea organizării unei serii de seminare și conferințe ce au avut ca scop suplimentarea formării profesionale pentru practicienii în insolvență.
La aceste acțiuni au participat, în baza protocolului de colaborare încheiat cu Institutul Național al Magistraturii (INM), inclusiv magistrați, în special judecători sindici direct implicați în derularea procedurilor de insolvență.
Evenimentele clasice ale INPPI, care presupuneau participarea fizică, au fost transmise și în mediul online pe parcursul anului 2022. În total, au fost transmise un număr de 17 evenimente (șase seminare online și 11 conferințe și seminare de pregătire profesională).
