Interviu cu av. Mihaela Ciocîrlea, Co-Managing Partner, Glodeanu & Partners
De ce ați ales, cu predilecție, să vă specializați într-o arie de practică cu atât de multe provocări (Mergers & Acquisitions/Fuziuni și Achiziții)?
Pentru mine acest domeniu de Fuziuni și Achiziții a venit natural, nefiind neapărat o alegere, cât mai mult o descoperire.
Parcursul meu în avocatura de business a început la sfârșitului anului III al Facultății de Drept (din cadrul Universității din București), când, la recomandarea asistentului universitar responsabil de grupa noastră în cadrul seminariilor de Drept Comercial, am fost selectată pentru un stagiu de practică în cadrul biroului din București al Salans (în prezent Dentons), unde mi-am și făcut stagiatura. Deși la început am avut responsabilități din domenii diverse de Drept, din practica mai generală de Drept Comercial treptat am ajuns să lucrez mai mult pe zona de Fuziuni și Achiziții și am fost atrasă de complexitatea și provocările acestui domeniu, fiind implicată în tranzacții din cele mai variate sectoare (în special în cadrul biroului din București al White & Case, în cadrul căruia am activat timp de mai mulți ani).
Deși această specializare este una destul de matematică aș putea spune, structura unei tranzacții plecând de obicei de la o schemă destul de fixă de clauze și mecanisme tranzacționale, ceea ce mă atrage în special la domeniul de Fuziuni și Achiziții este partea de interacțiune cu clientul și cealaltă parte contractantă pentru a adapta cât mai bine aceste structuri și concepte juridice în vederea ajungerii la o formă potrivită pentru toate părțile implicate, astfel încât semnarea unei tranzacții să fie un succes pentru toate părțile.
De ce ați avut nevoie de două licențe în Drept – de la Universitatea București și Universitatea „Nicolae Titulescu”? Cum v-ați decis să abordați această arie de practică în experiența dv. de 14 ani de avocat?
Licența de la Universitatea București este licență generală de studii juridice, iar la Universitatea „Nicolae Titulescu” am urmat un program de master de „Dreptul afacerilor” din dorința de a aprofunda această arie de drept și a experimenta un sistem universitar alternativ. Oricum, învățarea continuă în orice domeniu mi se pare un element esențial pentru a putea rămâne conectat la nevoile și realitatea cadrului în care activezi și totodată pentru a te putea dezvolta și a nu te plafona.
În plus, un element-cheie în dezvoltarea unei persoane și chiar și a unei arii de practică mi se pare și interacțiunea și schimbul permanent de opinii cu alți practicieni, iar din această perspectivă sunt bucuroasă să particip atât la inițiative și evenimente locale, cât și internaționale cu participarea altor avocați. Una din oportunitățile cu o contribuție valoroasă în activitatea mea actuală este participarea în cadrul evenimentelor organizate de Internațional Association of Young Lawyers (AIJA), ocazie cu care pot să relaționez cu avocați de M&A din numeroase jurisdicții și să învățăm unii din experiența altora. Iar aceasta cred că este una din schimbările majore de abordare pe care am implementat-o pe parcursul carierei mele, de la imaginea unui avocat care se dezvoltă strict din perspectiva experienței personale și a cunoștințelor doctrinare, fiindu-și autosuficient și într-o continuă concurență, la o imagine mai globală de profesionist care este în contact cu alți profesioniști, fiind deschis spre comunicare și învățare, și totodată urmărind mai degrabă o colaborare cu persoana aflată de partea cealaltă (și pe care nu o consider deloc parte adversă), decât o ocazie pentru a demonstra cine este mai bun.
Dacă vorbim despre domeniul M&A, când „peștele mare îl înghite pe cel mic”, vorbim despre „crimă” sau „proces natural de hrănire”, de transformare a materiei?
Din punctul meu de vedere, în orice tranzacție văd doi partneri care, deși au în final scopuri diferite, au în comun mecanismul contractual prin care trebuie să se asigure atingerea acestor scopuri într-o manieră satisfăcătoare. Astfel, deși întotdeauna sunt prevederi contractuale care sunt mai favorabile unei părți sau alteia, cred că succesul unei tranzacții ține de satisfacerea obiectivelor principale ale tuturor părților implicate.
Altfel, în procesele de achiziție în care am acordat asistență până acum am observat, în general, o dezvoltare și diversificare a activității societăților-țintă urmare a finalizării acestor procese.
În procesul curent de achiziții, vă implicați, de obicei, de partea companiei care preia sau de partea celei care este preluată? Care dintre cele două situații vi se pare mai motivantă pentru dv., ca specialist în Drept?
La momentul actual, nu pot spune că am o predilecție pentru o anumită parte a unei tranzacții. Împreună cu colegii mei suntem implicați în tranzacții atât de partea vânzătorilor, cât și a cumpărătorilor. Spre exemplu, în prezent avem în lucru aproximativ 12 tranzacții de M&A, iar 5 dintre acestea sunt de partea vânzătorilor și 7, de partea cumpărătorilor.
Ce resimt însă ca motivant în ambele ipostaze sunt situațiile în care clienții se reîntorc cu tranzacții noi sau suntem recomandați urmare a asistenței acordate de echipa noastră. Astfel am ajuns să fim implicați într-un număr foarte mare de tranzacții în domeniul energiei regenerabile și să fim recunoscuți în această piață.
Anul 2021, unul pandemic, a adus pentru România un record al numărului de tranzacții în M&A – 137. În același timp, valoarea pieței a depășit 4 miliarde de euro, potrivit estimărilor Deloitte. Cum vedeți evoluțiile din următorii ani, marcați de o criză economică prefigurată, de un context geomilitar ingrat, de inflație și creșteri nemăsurate ale costurilor cu energia?
Într-adevăr, anul 2021 a fost un an efervescent pe piața de M&A și pentru firma noastră de avocatură, fiind implicați în numeroase tranzacții, în special în domeniul energiei regenerabile. Iar anul acesta, în pofida contextelor geopolitice și macroeconomice dificile, activitatea de fuziuni și achiziții rămâne semnificativă, la nivelul firmei noastre resimțind chiar o creștere exponențială a mandatelor în acest domeniu.
Din punctul meu de vedere și în considerarea interesului pe care îl simțim din partea clienților noștri pentru piața din România, consider că avem premisele necesare ca lucrurile să evolueze pozitiv în continuare.
Pe primele locuri în topul țărilor de proveniență ale investitorilor se situează Franța, Austria și Germania. Vedeți posibile și alte injecții de capital, din alte zone ale lumii? Ce are de oferit cu asupră de măsură România în acest domeniu?
Într-adevăr, deși majoritatea clienților noștri sunt localizați în țări membre ale Uniunii Europene, avem clienți și din alte state (precum Israel și China), care sunt implicați în proiecte importante dezvoltate în România și sunt în continuare interesați să își diversifice portofoliul în țara noastră.
Este suficient de ofertant domeniul M&A pentru un viitor absolvent de Drept? Sunt doamnele potrivite aici?
Din punctul meu de vedere este un domeniu mai mult decât ofertant și creativ pentru un absolvent de Drept, însă pentru a putea practica este nevoie și de multă muncă și deschidere de a învăța în permanență, mai ales că facultățile de drept din România nu te pregătesc pentru ceea ce înseamnă avocatură de business.
Altfel, cred că rețeta succesului în domeniul M&A ar trebui să fie aceeași pentru orice avocat (femeie sau bărbat) și mă bucur că în România avem din ce în ce mai multe exemple de avocate cu o expertiză recunoscută în acest domeniu.
