Search
Vineri 19 Octombrie 2018
  • :
  • :

Universitatea de vară 2018 organizată de Universitatea „Nicolae Titulescu” în parteneriat cu Centre International de Formation Européenne

Migraţia şi securitatea, factori de reconfigurare a dreptului european

Stabilitatea Uniunii Europene ante şi post-Brexit, viitorul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului în lumea modernă, marcată de ameninţarea terorismului islamic radical, echilibrul dintre siguranţa individului şi protecţia vieţii private, importanţa frontierelor de stat, în lumina valului migrator din 2015, precum şi perspectivele unei Uniuni Europene federalizate – acestea au fost câteva dintre subiectele discutate la Universitatea de vară organizată de Universitatea „Nicolae Titulescu” în parteneriat cu Centre International de Formation Européenne, Primăria Slobozia şi Institutul de Drept European din Sofia, derulată în România şi în Bulgaria în perioada 29 iulie şi 5 august 2018.

 

Evenimentul s-a desfăşurat sub tema “Europa, comunitate de drept: migraţie şi securitate” şi a fost găzduit de municipiile Bucureşti şi Slobozia, precum şi de oraşul bulgăresc Silistra. La cursurile ţinute în limba franceză au luat parte 23 de studenţi în ştiinţe juridice sau sociale din Bulgaria, Coasta de Fildeş, Ecuador, Franţa, Italia, Kazahstan, Olanda şi România. Cursurile au fost susţinute de experţi în domeniul dreptului, al securităţii naţionale sau al sociologiei, specialişti invitaţi din România, Bulgaria şi Franţa. La deschiderea lucrărilor au participat oaspeţi de rang înalt, precum Excelenţa Sa domnul Todor Churov, ambasadorul Bulgariei în România, alături de domnul Mohamed Ketata, directorul regional pentru Europa Centrală şi Orientală al Agenţiei Universitare a Francofoniei.

Participanţii au luat parte la ateliere şi la seminarii care au avut ca teme securitatea şi lupta împotriva terorismului în Franţa, definiţia şi mediatizarea terorismului, armele luptei antiteroriste, radicalizarea islamică, traficul de fiinţe umane, efectele fluxurilor migratoare asupra pieţei energetice din Europa, precum şi viitorul Uniunii Europene. Doamna Rosemarie Olănescu, specialist în securitate şi în islam, a expus modurile în care jihadismul poate juca rolul unei arme psihologice cu impact de masă, într-un război ce se poartă la un nivel mult mai profund decât s-ar putea constata la o privire superficială. Acesta a fost, de altfel, debutul unor discuţii întinse pe mai multe zile de cursuri, dezbateri la capătul cărora concluzia a fost că adevărata provocare în combaterea terorismului este obţinerea victoriei prin instrumentele dreptului comun, fără sacrificarea libertăţilor şi garanţiilor fundamentale ce sunt esenţiale într-o democraţie.

 

Participanţii au mai aflat, printre altele, că marile puteri au comis o eroare gravă atunci când au calificat atentatele teroriste din epoca recentă drept acte de război. Domnul François Dieu, profesor de sociologie la Universitatea din Toulouse şi director al Centrului de Studii şi Cercetări asupra Poliţiei, este de părere că o asemenea abordare îi ajută pe terorişti să-şi legitimeze în propriii ochi atacurile comise împotriva civililor. Conform profesorului francez, teroriştii trebuie să fie trataţi în continuare ca nişte infractori de drept comun, care trebuie aduşi în faţa justiţiei, fără a li se conferi calitatea de combatanţi inamici. Dovadă stau declaraţiile în acest sens făcute de preşedintele François Hollande la vremea atentatelor din 2015, declaraţii care au fost ulterior folosite de propaganda jihadistă în campaniile pentru recrutarea de noi adepţi. Dintr-o perspectivă similară, şi prezenţa militară pe străzile din Franţa după aceleaşi atentate a fost mai degrabă un exerciţiu eşuat de imagine, întrucât patrulele armatei nu au sporit sentimentul de siguranţă al cetăţenilor, în schimb au fost o povară suplimentară pentru buget, a mai subliniat profesorul Dieu.

Actele de terorism din 2015 şi criza refugiaţilor au devenit, prin inevitabila lor mediatizare, arme în războiul propagandistic ce a dus la Brexit, a subliniat în expunerea sa doamna Laura Spătaru Negură, avocat în Baroul Bucureşti şi asistent universitar doctor în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii “Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Astfel, cea mai mare criză umanitară din istoria Europei postbelice, prin manipularea cu rea credinţă a informaţiei şi a emoţiilor publicului, a dus la cel mai grav dezechilibru politic european din epoca actuală, adică la Brexit. O provocare ce aruncă acum în balanţă însuşi viitorul Uniunii Europene, pentru că, odată pus în mişcare mecanismul ieşirii din UE, epoca “Europe as usual” s-a încheiat, aşa cum a subliniat Excelenţa Sa domnul Ėric Lebédel, ambasadorul Republicii Franceze la Sofia, invitat special în cadrul Universităţii de vară. Conform diplomatului francez, odată cu criza Brexit a devenit clar atât ce este, cât şi ceea ce nu este Europa. Mai exact, susţine Excelenţa Sa domnul Ėric Lebédel, nu putem avea o Europă a naţiunilor, atâta vreme cât populismul aflat actualmente pe val subminează ideea de suveranitate, aşa cum a fost cazul în campania taberei “Leave” conduse de Nigel Farage. Europa nu este nici o federaţie, iar acest cuvânt care începe cu “f” a ajuns deja să fie pronunţat cu o oarecare jenă pudibondă în cancelariile occidentale. În fine, Europa nu este un continent cu două sau cu trei viteze, a mai spus diplomatul din Hexagon. Însă vom putea vorbi după Brexit despre o Europă suverană, de una care protejează şi care ia în serios aspectele de securitate şi migraţia, de o Europă care se preocupă de Africa şi de zona Mediteranei, a mai adăugat acesta.

Participanţii au avut şi prilejul să afle tainele funcţionării mecanismului de justiţie la cel mai înalt nivel în Uniunea Europeană, de la domnul Evgeni Tanchev, profesor de drept constituţional în cadrul Universităţii din Sofia, avocat general la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi fost preşedinte al Curţii Constituţionale a Bulgariei. În cadrul discuţiilor, domnul Tanchev le-a explicat celor prezenţi importanţa deosebită a abordării socratice asupra oricăror dispute, indiferent cât ar putea să pară de banale sau de cunoscute elementele sale de conţinut.

Studenţii şi cadrele didactice participante au avut ocazia să descopere şi unele obiective turistice din România şi din Bulgaria. La Bucureşti, tinerii au vizitat Palatul Parlamentului şi Centrul Vechi, iar în Slobozia participanţii au poposit în mai multe lăcaşuri de cult ortodox, la sediul primăriei, au văzut un centru social pentru copiii din medii vulnerabile, dar au şi au trecut pragul unei expoziţii de artă modernă. Gazde la întâlnirea din sediul administraţiei publice locale au fost primarul municipiului Slobozia, domnul Adrian Mocioniu, şi domnul Ştefan Muşoiu, deputat de Ialomiţa. În Silistra, participanţii au admirat vestigiile romane ale vechii cetăţi Durostorum, precum şi exponatele muzeului de istorie din localitate.

Universitatea de vară din România şi Bulgaria este organizată anual de Centrul Internaţional de Formare Europeană (CIFE), sub coordonarea doamnei Marie-France Perdigon, în parteneriat cu Universitatea “Nicolae Titulescu” din Bucureşti, Primăria Slobozia şi cu Institutul de Drept European de la Sofia.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *