Interviu cu Dan-Virgil Pascu, vicepreședinte al Consiliului Concurenței
Dacă ne e permis să începem cu o recapitulare, trebuie amintită esența – Consiliul Concurenței este singura autoritate responsabilă cu aplicarea regulilor de concurență, având ca principală misiune protejarea consumatorilor de practicile ce pot distorsiona funcționarea pieței libere. Cum apreciați că se prezintă lucrurile azi, în România, în această privință? Suntem la nivelul așteptărilor mediului de afaceri? În ce zonă este nevoie prioritară de îmbunătățiri?
Îndrăznesc să susțin că mediul de afaceri din România are în noi un partener de dialog deschis, consecvent, predictibil și proactiv în clarificarea sau soluționarea situațiilor incerte care apar recurent în viața de business. Desigur că aici ne referim la mediul de afaceri în generalitatea sa, iar observația de mai sus nu îi vizează pe reprezentanții acestuia care sunt părți în investigațiile noastre ori cei cărora le aplicăm sancțiuni.
Deși, în ceea ce privește consecvența cu care sunt investigate posibile încălcări ori consecvența cu care sunt aplicate sancțiuni, în cazul în care a fost constatată o încălcare, predictibilitatea noastră este de notorietate în piață.
Doresc să amintesc, în acest context, că suntem în proces de adoptare a unui nou set de instrucțiuni care reglementează instrumentul scrisorilor de îndrumare pe care le vom putea emite la solicitarea companiilor, când acestea se confruntă cu situații noi sau insuficient clarificate. Cred că noile tendințe din domeniul digitalizării pronunțate a economiilor europene ne vor impune utilizarea acestui instrument, care are valențe preventive, de vreme ce scrisorile de îndrumare vor fi publicate pe pagina de internet a autorității.
Precum se știe, activitatea Consiliului Concurenței se desfășoară pe două componente: una preventivă, de monitorizare și supraveghere a piețelor, și una corectivă, de sancționare a abaterilor de la un comportament concurențial normal. Care este, ca pondere, raportul volumului de muncă al instituției într-un an? În ce latură vă concentrați cu precădere?
Activitatea noastră se desfășoară pe mult mai multe paliere, îmbrăcând cele mai diferite forme, de la avizarea actelor normative la investigarea unor posibile încălcări ale legislației interne sau ale Uniunii Europene, de la desfășurarea unor studii de piață sau investigații sectoriale la organizarea de conferințe de specialitate ori participarea la conferințe organizate de părți terțe, lista nefiind exhaustivă. Sigur că două dintre cele mai importante funcții ale autorității le reprezintă cea preventivă și cea sancționatorie.
O decizie a autorității după care politicile administrative favorizează una dintre aceste două direcții de activitate nu a fost luată și nici nu ar putea fi luată, de vreme ce posibilele încălcări sunt investigate ca urmare a apariției unor indicii cu privire la existența lor, apariție ce nu poate fi anticipată.
Oricum, în opinia mea, situația ideală ar fi aceea în care inspectorii noștri nu ar trebui să propună plenului nicio sancțiune pentru încălcarea normei de concurență, iar aceasta să reprezinte consecința directă a strădaniilor noastre preventive.
Consiliul a lansat recent, spre consultare publică, proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea Legii Concurenței nr. 21/1996 care are ca obiect transpunerea în legislația internă a Directivei UE nr. 1/2019 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre, astfel încât acestea să fie mai eficiente în aplicarea legii și a garantării funcționării corespunzătoare a pieței interne. Ce ar aduce nou, la modul concret, această posibilă modificare? De ce transpunem o Directivă din 2019 abia spre sfârșit de 2023?
O parte importantă din prevederile directivei – referitoare la clemență, cuantumul sancțiunilor, nivelului maxim al acestora din urmă etc. – a fost adoptată de legiuitorul român înainte de intrarea în vigoare a normei europene, respectiv înainte de expirarea termenului de transpunere. O să prezint modificările într-o ordine subiectivă, neurmând ordinea în care ele sunt prevăzute în actul normativ.
O primă modificare importantă este cea care obligă o autoritate de concurență să acorde sprijin unei alte autorități de concurență la solicitarea acesteia din urmă, atunci când probe relevante în cadrul unei investigații se află în domeniul de competență al primeia. Până acum, regulamentul 1/2002 prevedea posibilitatea unei autorități de a acorda sprijin în urma solicitării alteia.
O serie de dispoziții foarte importante se referă la obligația statelor membre de a asigura resurse financiare, tehnice și de personal suficiente pentru aplicarea eficientă a art. 101 și 102 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.
La fel de importante sunt precizările privitoare la categoriile de informații ce pot fi ridicate în cadrul inspecțiilor inopinate, fiind în mod expres menționate acum informațiile stocate pe telefoanele mobile, tablete, laptopuri, inclusiv pe cele personale, utilizate în interes de serviciu. Prin actul normativ ce urmează să fie adoptat a mai fost clarificat și regimul protejat al comunicărilor dintre avocat și mandant, precum și procedura de asigurare eficientă a acestei protecții.
În sfârșit, doresc să mai fac referire doar la situația persoanelor fizice, membri sau membre ale conducerii unei companii care a participat la o înțelegere de tip cartel în cadrul unei licitații. Acestea pot beneficia de neimpunerea unei sancțiuni sau de reducerea pedepsei, dacă firma formulează o cerere de clemență, iar persoanele fizice colaborează activ cu organele de urmărire penală.
În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, referitoare la implementarea Directivei 1/2019, din interiorul autorității administrative nu putem face decât presupuneri cu privire la motivele implementării întârziate de către legiuitor a normei supranaționale în legislația internă.
În mod logic, există o corelație strânsă între concentrare, inovare și competitivitate. Astfel, sectoarele inovative, cum ar fi retailul în sectorul de fashion şi auto, respectiv telefonie mobilă, prezintă un grad scăzut al concentrării de pe piață, în timp ce în alte sectoare, precum industria cimentului sau carburanților, gradul de concentrare este unul ridicat. În același timp, se poate observa faptul că, într-o perioadă mai lungă, respectiv între 2013 și 2020, gradul de concentrare din principalele industrii economice ale României a fost în scădere. Cum se explică această evoluție pozitivă?
Întrebarea are un pronunțat caracter economic, însă mă voi strădui să răspund cât mai inteligibil. În ceea ce privește economia României în ansamblu, au existat transformări semnificative în ultimii 30 de ani, spre o economie funcțională de piață. Acest lucru a implicat și un proces (care continuă și în prezent) de dereglementare (de exemplu, în sectorul energiei electrice), de îmbunătățire a accesului la finanțare și de diminuare/eliminare a unor bariere de intrare artificiale/nenecesare, inclusiv prin aportul tehnologiei, care tinde să deschidă piețele și să genereze o influență disruptivă pozitivă (de exemplu, piața transportului de persoane a fost puternic influențată de apariția aplicațiilor de intermediere a acestui tip de servicii, prin creșterea nivelului de stabilitate macroeconomică și nu în ultimul rând, prin restrângerea implicării statului în economie.
Acești factori pot fi puși și în contextul creșterii economiei românești și a nivelului de atractivitate pentru noi jucători interni și externi, care pot crește, prin urmare, nivelul de presiune concurențială, conducând la o diminuare a nivelului de concentrare pe anumite piețe.
În 2022, principalele sectoare vizate de investigațiile sectoriale au fost cel farmaceutic (comercializarea și promovarea medicamentelor fără prescripție medicală și a suplimentelor alimentare), domeniul auto, inclusiv transportul alternativ, industria de construcții (în special aspectele ce țin de lucrări de întreține și reparații) sau zone privind serviciile financiare. S-au schimbat lucrurile în 2023?
Anul acesta, investigațiile noastre sectoriale vizează gazele naturale, industria auto, piața deșeurilor municipale colectate în municipiul București, piața de retail farmaceutic din România, serviciile bancare de retail și domeniul drepturilor de autor.
În plus, avem și studiile privind piața de comercializare angro a carburanților auto, serviciile medicale în regim de telemedicină și economia circulară. De asemenea, avem și două studii în industria energiei, unul se referă la racordarea proiectelor regenerabile la Sistemul Energetic Național, iar celălalt, la racordarea clienților casnici la rețelele de distribuție de energie electrică.
Amenzile aplicate de Consiliul Concurenței în 2022 au avut o valoare de circa 36 de milioane de euro, un nivel mai redus față de alți ani. Se datorează acest lucru asanării generale a mediului de afaceri sau faptului că s-a constatat o creștere a numărului de recunoașteri din partea celor investigați?
Interpretarea valorii cumulate mai mici a amenzilor date anul anterior drept un indicator al „asanării generale a mediului de afaceri”, ca să folosesc expresia dumneavoastră, este pe cât de flatantă pentru autoritatea de concurență, pe atât de optimistă.
Motivele principale țin, pe de o parte, de cifrele de afaceri ale companiilor pentru care am constatat încălcări ale normei de concurență, iar pe de altă parte, de numărul ridicat al recunoașterilor. Aici există, într-adevăr, un raport de cauzalitate între eficiența și rigoarea noastră administrativă în ceea ce privește probarea și sancționarea prin decizii a încălcărilor, reflectate într-un procent mare de litigii câștigate în fața instanțelor de judecată, și apetitul companiilor de a intra în proceduri care se finalizează cu recunoașterea formală a încălcării, aducând după sine reduceri considerabile ale sancțiunilor aplicate.
S-a discutat mult despre OUG 67/2023, cea care a cuprins măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare. O analiză a Consiliului Concurenței arăta la începutul lunii august faptul că preţurile medii ale alimentelor de bază din marile lanţuri comerciale au scăzut cu valori de până la 34%, în contextul aplicării prevederilor respectivei ordonanţe. De ce credeți că în sondajul de opinie al Avangarde, de dată recentă, a arătat că, indiferent de grupa de vârstă, aproximativ 70% dintre români nu au resimțit ieftinirile promise de guvern?
Conform datelor analizate de noi, în luna august față de luna iunie, prețurile medii ale alimentelor de bază vizate de ordonanța de plafonare a adaosurilor comerciale au scăzut cu până la 49% în marile lanțuri de magazine. Cele mai mari reduceri s-au înregistrat la fructe și legume, pe fondul sezonalității și al Ordonanței emise de Guvern. De asemenea, am văzut reduceri și la celelalte categorii de alimente, precum lactate, pâine, făină și carne – reduceri care au fost mai mici, este adevărat, și care sunt mai greu percepute de consumatori.
În plus, vorbim doar de câteva produse care au fost incluse în actul normativ și sunt sigur că românii mai pun în coș și alte alimente pe lângă acestea, care poate că nu au suferit modificări de preț.
Ce priorități ale Consiliului Concurenței există pe rol pentru perioada următoare?
Urmărim atent sectoarele cu impact major asupra inflației și a calității vieții cetățenilor, îndeosebi energie și combustibili. Ne preocupă, de asemenea, în mod deosebit sectorul retailului bancar. Urmărim îndeaproape retailul alimentar, declanșând, ca urmare a observațiilor noastre, trei investigații privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor pe piețele producției de zahăr, ulei alimentar și unt.
De asemenea, printre prioritățile noastre se numără îmbunătățirea eficienței administrative, urmărind să nu depășim perioada de trei ani în privința investigațiilor.
