Search
Duminica 17 Noiembrie 2019
  • :
  • :

CSM explică de ce a admis cererea de apărare a sistemului judiciar

CSM - SEDIUPlenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că afirmațiile domnilor Victor Ponta, primul ministru al României și Dan Șova, ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine prin natura și impactul lor asupra opiniei publice, au produs o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, cu consecința scăderii încrederii cetățenilor în sistemul judiciar și, implicit, a afectării independenței acestuia, se arată într-un comunicat de presă.

Plenul Consiliului a decis că cererile de apărare a independenței sistemului judiciar formulate de Secția pentru judecător, respectiv, pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, precum și solicitarea vicepreședintelui ÎCCJ sunt întemeiate și a procedat la admiterea acestora.

În ședința din data de 16 ianuarie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară la cererile de apărare a independenței sistemului judiciar formulate la data de 07.01.2014 de Secția pentru judecători și Secția pentru procurori a Consiliului, ca urmare afirmațiilor făcute de domnul Victor Ponta, primul ministru al României, făcute în cadrul emisiunii „Ora de vârf” difuzată pe postul de televiziune România TV, în data de 06.01.2014.

De aemenea, având în vedere suprapunerea tematică ce presupune aceleași verificări din partea Inspecției Judiciare, Plenul CSM a procedat la conexarea solicitării domnului judecător Ionuț Matei, vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, referitoare la declarațiile domnului Dan Șova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine, făcute în cadrul emisiunii „ iMPARȚIAL” difuzată de postul de televiziune DIGI 24, în data de 14.01.2014.

 

Ce a constatat Inspecția Judiciară

Inspectorii judiciari au constatat că, prin afirmațiile făcute în cadrul emisiunii în discuție, liderul politic a depășit limitele admisibile ale discursului public politic, așa cum sunt protejate de dispozițiile art. 10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră libertatea de exprimare.

Prin opiniile exprimate de primul ministru în exercițiu, în cadrul emisiunii din data de 06.01.2014 difuzată de postul de televiziune România TV, în sensul că domnul Adrian Năstase „este un condamnat politic”,sau comparația de genul „cred că din punct de vedere politic cazul Adrian Năstase este perfect comparabil cu cazul Iulia Timosenko” ori „domnul Fenechiu n-ar fi fost condamnat niciodată, dacă nu era ministru în Guvernul USL” s-a creat impresia publică că activitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție se desfășoară cu încălcarea principiului legalității procesului penal, consacrat de art. 2 Cod procedură penală, potrivit căruia, organele judecătorești trebuie să respecte drepturile procesuale ale parților și să le asigure exercitarea lor.

Totodată, prin afirmația liderului politic „… este o justiție generalizată și greșită (…) dar cred că unul din obiectivele strict personale ale lui Traian Băsescu a fost acela de a…din 2005 încoace, de~a-și doborî prin alte metode decât cele politice principalul adversar” s-a indus ideea că judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție răspund la comenzi politice, respectiv că justiția penală în procesul ce-l viza pe fostul prim ministru Adrian Năstase, se face cu încălcarea principiului egalității părților în procesul penal, ca element esențial al dreptului la un proces echitabil.

Afirmația nereală potrivit căreia „dacă aceiași judecători de la Curtea Supremă în unanimitate te achita, după care aceiași te condamna e o chestie ciudată” are drept efect dezinformarea opiniei publice cu privire la modul de funcționare a sistemului judiciar, cu un impact profund negativ asupra justițiabililor, de ­natura a le afecta încrederea în actul de justiție și de a amplifica nemulțumirile care, de altfel, sunt inerente în procedura judiciară.

Discursul public al primului ministru Victor Ponta, potrivit căruia, justiția este influențată de factorul politic și că se află în fața unei hotărâri judecătorești politice, respectiv o hotărâre fără fundament, fără probe doveditoare, are rolul de a submina autoritatea judecătorească și de a aduce atingere independenței sistemului judiciar.

Inspectorii judiciari au precizat că verificările efectuate nu au relevat temporizarea procedurilor judiciare în cauzele analizate din motive imputabile instanței iar afirmațiile de tipul celor exprimate în cadrul emisiunii din data de 06.01.2014, concretizate în aprecieri negative cu privire la activitatea de judecată, sunt de natură a încălcata limitele libertății discursului politic în raport cu activitatea magistraților și aduc atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat cu consecința afectării independenței sistemului judiciar.

Deși în cadrul interviului, primul ministru al României se referă în mod expres la activitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție inspectorii judiciari au apreciat că, afirmațiile la adresa instanței supreme afectează, în mod direct, întreg sistemul judiciar, dată fiind poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție în vârful ierarhiei instanțelor judecătorești.

Totodată, s-a apreciat că afirmațiile domnului Victor Ponta făcute în cadrul emisiunii „ Ora de vârf” la postul România TV din data de 6 ianuarie 2014, au afectat imaginea și independența procurorilor din cadrul D.N.A, fiind de natură să contribuie la pierderea încrederii cetățenilor în actul de justiție prin acreditarea ideii că dosarele penale sunt înregistrate la comanda unor persoane cu putere de decizie din mediul politic, sau că soluționarea unor dosare este tergiversată, deși există probe suficiente pentru finalizarea lor.

În raport de aspectele analizate inspectorii judiciari au considerat că, prin afirmațiile emise în spațiul public, a fost afectată nu numai imaginea unei instanțe judecătorești sau a unor parchetelor vizate, ci și imaginea sistemului judiciar în ansamblul său, în acest sens fiind și practica Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, concretizată prin Hotărârile nr. 724 din 27 iunie 2013, nr. 813 din 18 septembrie 2012 și nr. 816 din 18 septembrie 2012.

 

 

 




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *