Articol de Miruna Enache, Partener, Asistență Fiscală, EY România
Criza economică și efectele ei încetează să mai fie un subiect fierbinte în România în 2014. Economiștii sunt mai optimiști în ceea ce privește creșterea economică în Zona Euro. Stimulii luați în considerare pentru impulsionarea creșterii economiilor naționale sunt creșterea exporturilor și a investițiilor. În egală măsură, creșterea fiscalității prin introducerea de noi taxe și proceduri administrative adiționale poate încetini creșterea economică.
În contextul economic actual, e în general dificil pentru stat să găsească resurse pentru susținerea competitivității sectorului privat. Inovația, care încurajează competitivitatea și productivitatea și generează noi locuri de muncă, poate ajuta, dar bugetele sunt deja la limită, iar identificarea de resurse pentru susținerea inovației se dovedește a fi dificilă, dacă nu aproape imposibilă.
Astfel, căutând resurse care nu sunt supuse restricțiilor vizând “ajutoarele de stat” impuse de către UE și care nici nu sunt înregistrate la capitolul cheltuielilor bugetare (în mod declarat monitorizate atent), au fost identificate ca modalitate de stimulare a companiilor inovatoare deducerile și creditele fiscale. Din ce în ce mai mult, țările în căutare de investiții strategice sunt dispuse să folosească astfel de instrumente pentru a stimula dezvoltarea economică.
O politică fiscală coerentă poate genera creștere economică sustenabilă dacă este concentrată pe cercetare și inovație. Companiile, însă, trebuie să cunoască și să acceseze aceste stimulente în condiții avantajoase. De modul în care guvernele concep programele de stimulente fiscale, iar companiile ajung să le acceseze, depinde nu numai consolidarea companiilor ci și creșterea economiei naționale.
Pentru a veni în sprijinul firmelor care se angajează astfel în eforturile de cercetare-dezvoltare, EY a pregătit și lansat la sfârșitul lui 2013 un Ghid Internațional al facilităților fiscale, care sumarizează facilitățile fiscale acordate în legătură cu activitățile de cercetare-dezvoltare (C&D) în peste 34 de țări.
În România, companiile implicate în cercetare-dezvoltare sau cele care dețin proprietatea intelectuală asupra unor active pot beneficia de două facilități fiscale:
a) Amortizarea accelerată a activelor (maximum 50% din valoare fiscală a activului poate fi amortizată în primul an de folosință).
b) Deducerea suplimentară pentru cheltuieli eligibile aferente activităților de cercetare-dezvoltare majorată, din februarie 2013, de la 20% la 50%.
Cu un procent de 0,5% din PIB alocat C&D și un sistem de facilități în curs de dezvoltare, România ocupă locul 48 în clasamentul celor mai inovative țări la nivel global.
Cum este în alte state
Ghidul EY pune în evidență faptul că abordările în ceea ce privește facilitățile fiscale pot diferi destul de mult de la un stat la altul.
În Polonia, sistemul de facilități fiscale oferă deduceri fiscale pentru centrele de cercetare-dezvoltare și cheltuielile cu noile tehnologii. Cu un procent de 0,8% din PIB alocat cercetării-dezvoltării și un sistem de stimulente în curs de dezvoltare, Polonia ocupă locul 49 în clasamentul celor mai inovative țări la nivel global în 2013.
În Ungaria, sistemul de facilități fiscale cuprinde următoarele tipuri de facilități: creditele fiscale – vizează multinaționalele și pot scădea obligațiile fiscale cu până la 80% anual pe o perioadă de 10 ani; deducerea suplimentară de 100% a costurilor directe în cercetare-dezvoltare; reducerea taxelor privind contribuția socială și contribuții la finanțarea stagiilor de pregătire a cercetătorilor; scutiri de taxe cu 50% a venitului rezultat din drepturi de autor; toate costurile directe în cercetare-dezvoltare într-un an fiscal sunt deductibile din baza de impozitare locală și baza de contribuție a inovației. Cu un procent de 1,2% din PIB alocat cercetării-dezvoltării și un sistem de facilități destul de bine articulat, Ungaria ocupă locul 31 în clasamentul celor mai inovative țări la nivel global.
În Cehia, sistemul de facilități fiscale include deducerea costurilor de cercetare-dezvoltare și prevede o dublă-deducere a costurilor eligibile din cercetare-dezvoltare: deducerea costurilor operaționale și o deducere specială. Cu un procent de 1,8% din PIB alocat cercetării-dezvoltării și un sistem de facilități fiscale coerent, Cehia ocupă locul 28 în clasamentul celor mai inovative țări la nivel global.
În Turcia, sistemul de facilități cuprinde: deducerea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea, facilități privind plata impozitului pe salariu, reducerea contribuțiilor pentru asigurări sociale, scutirea de la plata taxei de timbru. Pentru deducerea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea, antreprenorii pot să deducă până la 100% din cheltuielile din baza de taxare și 20% din deprecierea activelor timp de 5 ani. Scutirea de taxe și TVA se aplică venitului rezultat din activități de cercetare-dezvoltare și software în zonele cu baza tehnologică de dezvoltare. Impozitul pentru salariu se reduce cu 90% pentru cei care dețin titlul de doctor și cu 80% pentru personalul implicat în cercetare-dezvoltare. Reducerea contribuțiilor pentru asigurări sociale este prevăzută pentru cei implicați în C&D sau proiecte de inovație. Scutirea de la plata taxei de timbru se aplică contractelor și statelor de plată ale celor implicați în activități de inovație și C&D. Cu un procent de 0,8% din PIB alocat pentru C&D și în ciuda sistemului de facilități atractiv, Turcia ocupă locul 68 în clasamentul celor mai inovative țări la nivel global.
Facilitățile fiscale pentru C&D pot fi un instrument eficient pentru a sprijini cercetarea în sectorul privat. Studiile arată că, în funcție de felul în care sunt concepute facilitățile fiscale, acestea pot crește sumele alocate cercetării cu o sumă egală cu media taxelor pe venit percepute de stat. Țările pot să învețe unele de la celelalte ce funcționează mai bine pentru a-și atinge obiectivele (comune sau specifice).
Ghidul EY este un sprijin pentru cei care doresc să găsească relativ ușor o descriere a facilităților fiscale implementate de o serie de țări în ceea ce privește cheltuielile de cercetare-dezvoltare, precum și a procesului de aplicare și a criteriilor de eligibilitate pentru aceste facilități. Astfel, firmele pot să planifice dinainte modul în care își structurează activitatea – în cazul firmelor cu expunere internațională – sau să cunoască eventualele beneficii ale activității lor – pentru întreprinzători.















