Search
Marti 31 Ianuarie 2023
  • :
  • :

„Nu cred în consultanța acordată exclusiv pe baza legilor în vigoare sau prestată numai din spatele ecranului!”

 

Întrebări pentru interviul cu av. Rusandra Sandu, Partener, Noerr

Cum ați luat decizia de a vă dedica avocaturii de business, ce anume v-a determinat să porniți pe acest drum?

Parcursul meu profesional a fost în mare măsură determinat de circumstanțe concrete și mai ales de profilul clienților biroului în care mi-am început activitatea, în esență companii internaționale interesate de piața locală. Avocatura de consultanță era, la vremea respectivă, în România, într-o etapă incipientă, am avut astfel parte de provocarea unui teren mai puțin explorat, care mi-a oferit oportunități extrem de variate.

Structurarea investițiilor străine se înscrie în aria dumneavoastră de expertiză și de acțiune. Potrivit datelor oficiale, investițiile străine directe au revenit pe un trend crescător anul acesta, semn că ieșirea din pandemie își spune cuvântul. Sunteți optimistă pentru viitor, ne putem aștepta ca tendința pozitivă să continue?

Este adevărat că trendul este unul ascendent, acest lucru fiind confirmat cu precădere de numărul și structura tranzacțiilor din primul trimestru al acestui an, dar și de proiectele de expansiune ale unora dintre investitorii străini deja activi pe piața din România.

În actualul context aș fi mai degrabă rezervată cu privire la creșterea apetitului investitorilor străini pentru piața locală. Vom vedea cu siguranță o serie de relocări de business, iar dacă vorbim de investitori non-UE, de reținut este și mecanismul de screening al investițiilor străine directe implementat, în cele din urmă, după un proces anevoios, și în România anul acesta.

Unul dintre tipurile de investiții în care vă implicați este cel de tip greenfield. Mai există greenfield în România, după 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană? Care sunt cele mai ofertante verticale de business, din acest punct de vedere?

Desigur că mai există greenfield în România, chiar dacă nu la nivelul și nici cu perspectivele de acum 10 ani. România este în continuare una dintre locațiile luate în calcul de companii internaționale pentru acest tip de proiecte și are, încă, o serie de avantaje competitive față de alte jurisdicții, dintre care aș aminti fiscalitatea redusă și flexibilitatea în finanțarea unui spectru larg de activități prin scheme de ajutor de stat.

Este însă evident că nu mai suntem în poziția de top pe care am avut-o, ceea ce, până la urmă, este și firesc, având în vedere, pe de-o parte, dezvoltarea României ca stat membru UE și, pe de altă parte, capitolele la care am pierdut teren, spre exemplu infrastructura sau forța de muncă. Vedem însă și numeroase proiecte greenfield strict domestice, care beneficiază în egală măsură de finanțări din partea autorităților, ceea ce este îmbucurător.

Sunteți expertă în dreptul concurenței. Credeți că piețele din România sunt suprareglementate și prea mult controlate, sau, dimpotrivă, se simte nevoia unei supravegheri mai atente, pentru că există câmp deschis pentru înțelegeri și aranjamente neloiale?

Există piețe suprareglementate și controlate mai atent, nu aș spune excesiv, dar acest lucru este firesc și nu este o chestiune specifică României, ci mai degrabă o situație încetățenită la nivelul Uniunii. Consiliul Concurenței este o instituție extrem de dinamică, monitorizând constant, inclusiv prin investigații sectoriale, majoritatea piețelor relevante importante.

Având în vedere acest lucru, dar și nivelul sancțiunilor în materie de concurență, nimeni nu ar trebui să pornească de la premisa că potențiale practici anticoncurențiale vor trece neobservate.

Dincolo de acțiunea (sau inacțiunea) autorităților, considerați că legislația este adecvată, potrivnică sau mult prea permisivă cu mediul de business? Se poate ajunge la un echilibru lucrativ, eficient, în relația vânzător-cumpărător, angajator-angajat?

Depinde de domeniu și de receptor, nu există o concluzie universal valabilă. Ceea ce este de dorit este un dialog mai intens și mai aplicat cu privire la inițiativele legislative în dezbatere publică, respectiv o deschidere mai mare a autorităților la propunerile mediului de business. Acestea sunt de multe ori insuficient luate în considerare, deși pot oferi o perspectivă interesantă asupra pulsului piețelor.

Ați susținut numeroase proiecte de consultanță în sectoare precum industria auto, retail, pharma, asistență medicală. Care dintre domenii este cel mai provocator, cu o plajă mai largă de oportunități și antreprenori deschiși la noi inițiative?

Fiecare sector de activitate vine cu provocările sale. Pe mine m-a interesat întotdeauna să înțeleg businessul fiecărui client, nu cred în consultanța acordată exclusiv pe baza legilor în vigoare sau prestată numai din spatele ecranului.

Spre exemplu, dacă lucrez pentru un client din industrie, îi vizitez fabrica și îi adresez toate întrebările care mă ajută să am o imagine palpabilă asupra activității sale. De asemenea, cred că în avocatura de consultanță componenta umană, i.e. modul în care interacționez cu clienții, este foarte importantă.

La fel cum nu există mandate identice, nu există nici businessuri sau oameni identici. Una dintre provocările care au rămas constante pentru mine pe parcursul anilor este să ofer clientului ce are nevoie așa cum are el nevoie, iar provocări pot apărea la fel de bine în industrie, ca și în sectoare mai nișate, cum ar fi retailul sau pharma.

Există în portofoliul dumneavoastră o reușită specială, un proiect care v-a produs cea mai mare satisfacție profesională? Este recentul contract de asistență acordat cu succes filialei din România a grupului STADA Arzneimittel AG pentru realizarea la Turda a unei investiții de peste 43 de milioane euro un bun exemplu? Care ar fi?

Nu am un proiect preferat. Satisfacția profesională există întotdeauna atunci când proiectul se concretizează, fie sub o formă „palpabilă”, ca în cazul STADA, unde vom vedea hale de producție, fie sub forma unui contract sau a unor recomandări pe care clientul le urmează, și mai ales când clientul este mulțumit. Așa cum am mai spus, la succesul unui proiect contribuie în mare măsură și componenta umană, relația de comunicare stabilită cu clientul și, deloc de neglijat, cu echipa de proiect.

Sunteți de 22 de ani parte a echipei biroului din România al Noerr, o reputată firmă de avocatură cu servicii complete pan-europene, cu sediul central în München, cu un istoric de peste 70 de ani, cu 15 birouri în Germania, Europa Centrală și de Est, Spania, Regatul Unit și Statele Unite. Care este secretul fidelității dv., mai puțin obișnuită în piața serviciilor profesionale juridice?

Da, mi-am început cariera la Noerr, la scurt timp după deschiderea biroului din București. Cred că, pe lângă provocările strict profesionale pe care le-am avut de-a lungul anilor și care încă există, practic am „crescut” odată cu biroul, alături de alți colegi de-ai mei, având satisfacția de a fi contribuit în mod determinant la ceea ce este astăzi Noerr în România.

Și cred că încă sunt lucruri de făcut!