Search
Marti 31 Ianuarie 2023
  • :
  • :

România s-a situat întotdeauna în fruntea topurilor în ceea ce privește mărfurile contrafăcute reținute și distruse

 

interviu cu Ioan Alexandru Dudu,
Director General al Direcției Generale Coordonare Control Vamal, Autoritatea Vamală
Română
„BORDERS DIVIDE, CUSTOMS CONNECT”

Stimate domnule director general, felicitări pentru promovare! Pentru început, vă rugăm să
ne spuneți câte ceva despre nou înființată Autoritate Vamală Română.

Vă mulțunmesc! Așa cum era firesc, Autoritatea Vamală Română a reapărut ca entitate de sine
stătătoare în subordinea Ministerului Finanțelor, ca organ de specialitate al administrației publice
centrale în domeniul vamal, fiind o instituție publică cu personalitate juridică, așa cum de altfel a fost
și cum este în majoritatea statelor membre ale U.E.
Prin adoptarea, în Parlamentul României, a Legii nr. 268/2021 privind înființarea Autorității Vamale
Române, au fost create premisele pentru demararea unei reforme reale a administrației vamale și
realizarea unui cadru organizatoric și funcțional unitar al Autorității vamale care să asigure o soluție
viabilă de administrare și coordonare integrată a activității vamale și a resurselor bugetare alocate și,
totodată, o creștere a eficienței și a capacității operative în combaterea fenomenelor de criminalitate
transfrontalieră, fraudă vamală și evaziune fiscală.
Ca element de noutate, Strategia privind reforma autorității vamale prevede o administrație vamală
inovatoare și eficientă, parteneră a comerțului onest, capabilă să protejeze interesele financiare, de
siguranță și securitate ale UE și României, în colaborare cu alte agenții guvernamentale sau
internaționale și care să dispună de instrumentele necesare pentru a răspunde în situațiile de criză și
pentru a face față noilor exigențe în materie de politici publice.
Potrivit prevederilor art. 3 al Regulamentului (UE) Nr. 952/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, „autoritățile vamale sunt responsabile, în primul
rând, de supravegherea comerțului internațional al Uniunii, contribuind la un comerț echitabil și
deschis, la punerea în aplicare a dimensiunii exterioare a pieței interne, a politicii comerciale
comune și a celorlalte politici comune ale Uniunii cu un impact asupra comerțului, precum și la
securitatea de ansamblu a lanțului de aprovizionare”.
Făcând parte din Uniunea vamală, unde statele membre aplică aceleași tarife pentru mărfurile
importate pe teritoriul lor din restul lumii și nu aplică niciun tarif intern, odată ce mărfurile au fost
vămuite, acestea pot circula liber sau pot fi vândute oriunde pe teritoriul vamal al UE.

Politica vamală a UE se axează în prezent pe următoarele domenii:
✓ asigurarea faptului că toate statele membre colaborează eficace și eficient în cadrul uniunii
vamale;
✓ propunerea de legi și de proceduri pentru a asigura o mai bună securitate și siguranță pentru
cetățeni, precum și pentru a facilita comerțul legal;
✓ sprijinirea țărilor UE în schimbul de informații care ar putea fi utile agențiilor vamale; și
✓ asigurarea faptului că mărfurile pot circula liber dintr-un stat membru în altul pe piața unică a
UE.

Astăzi, vama se confruntă cu un mediu economic în plină expansiune și cu o schimbare foarte rapidă:
modele de producție și consum în plină evoluție, schimburi comerciale internaționale sporite,
amenințări globale precum terorismul, crima organizată, schimbarea climatică și noi pericole, cum ar
fi comerțul cu produse periculoase și contrafăcute.
Pentru a permite vămii să își îndeplinească rolul în acest mediu complicat, s-a lansat o reformă
ambițioasă, bazată pe obiective strategice, care vizează adaptarea organizării și realocarea resurselor
într-o manieră competentă și eficientă, modernizarea metodelor de lucru și dezvoltarea competențelor
profesionale ale angajaților, pentru a permite administrației vamale să evolueze în paralel cu comerțul
internațional, pentru a continua să ofere protecția pe care o așteaptă atât cetățenii, cât și operatorii
economici și guvernele.
Autoritatea Vamală Română este, la acest moment. în măsură să răspundă unor provocări sistemice și
strategice, cum ar fi schimbările rapide din lumea globalizată și din mediul vamal, intensificarea
comerțului ilicit și promovarea dezvoltării durabile. Actuala pandemie de COVID-19 a demonstrat că
este necesar ca autoritățile vamale să reacționeze rapid și să se adapteze la noile situații, prin activități
punctuale de facilitare a circulației transfrontaliere a medicamentelor și a vaccinurilor de o importanță
critică având în vedere situația existentă.
Recunoscând că inițiativele strategice se schimbă de-a lungul timpului, protecția drepturilor de
proprietate intelectuală, cu precădere cele de proprietate industrială este, pentru Autoritatea Vamală
Română, o prioritate strategică orientată spre viitor.
Ce v-a determinat să alegeți cariera de inspector vamal la echipele mobile, de când lucrați în
cadrul vămii și care a fost parcursul dumneavoastră profesional?
Cariera mea a început în vamă cu o succesiune evolutivă de activități și poziții profesionale, plecând
de la inspector vamal la echipe mobile, activități și roluri care mi-au dezvoltat, de-a lungul timpului,
aptitudinile, cunoștințele și competențele, bazate pe pregătire și experiență. Desigur, cariera înseamnă
dezvoltare, avansare, progres, dar, într-o funcție publică trebuie să ne raportăm la cadrul legal stabilit
pentru susținerea acesteia, ceea ce implică atât elemente de natura organizațională, cât și elemente de
natură individuală, reliefată prin abilități, aptitudini, competențe, cunoștințe, comportamente, care
definesc evoluția mea.
După parcursul de la vamă, am fost cooptat la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, încă de la
înființare, în anul 2013, unde am pornit de la funcția de inspector, ajungând în poziția de Director
General Adjunct al Direcției Generale Supraveghere și Control, pentru ca mai apoi să mă întorc la
„prima dragoste” – Autoritatea Vamală Română.

Ce ne puteți spune despre respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în România și
care sunt atribuțiile AVR în acest domeniu ?

Deși sunt reglementate de diverse legislații naționale și internaționale, drepturile de proprietate
intelectuală (DPI) intră și sub incidența legislației Uniunii Europene.
Autoritatea vamală din România are competențe în ceea ce privește asigurarea respectării DPI cu
privire la mărfuri care, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 608/2013, sunt pasibile de
supraveghere vamală sau control vamal și de a desfășura controale adecvate cu privire la astfel de
mărfuri în vederea împiedicării operațiunilor care încalcă legislația privind drepturile de proprietate
intelectuală.
Regulamentul (UE) nr. 608/2013 împuternicește autoritățile vamale ale UE să rețină mărfurile
suspectate de încălcarea unui DPI conferit de legislația UE sau națională de DPI și care se află sub
control vamal sau supraveghere vamală. Obiectivul este de a preveni și combate fraudele
materializate în introducerea pe piața internă a mărfurilor care încalcă DPI și de a adopta măsuri în
acest scop fără a împiedica libertatea comerțului legitim.
AVR conlucrează cu Consilierii în Proprietate Industrială din România? Care sunt cele mai
dese sau cele mai remarcabile cereri ale titularilor de drepturi de proprietate industrială din
ultima vreme?
Colaborarea cu titularii DPI, se realizează prin intermediul Consilierilor în Proprietate Industrială –
reprezentanții acestora și casele de avocatură, iar AVR a acordat dintotdeauna o atenție deosebită
acestui domeniu, combaterea pirateriei și a contrafacerilor fiind prioritate a autorității vamale.
Conform prevederilor legale în vigoare, la solicitarea Consilierilor în proprietate Industrială, AVR
dispune stoparea loturilor de mărfuri care au mărci contrafăcute, conțin desene și modele industriale
protejate în țara noastră sau pe teritoriul UE, încalcă brevetele de invenție sau pot servii ca mărfuri
care încalcă principiile concurenței loiale.
Concret, în ce constă activitatea inspectorilor din cadrul AVR, prin care se asigură respectarea
drepturilor de proprietate industrială la noi în țară?
Autoritățile vamale pot acționa pe baza unei „cereri de interventie” (AFA) solicitată de Consilierul în
Proprietate Industrială (reprezentantul deținătorului de drepturi) sau din proprie inițiativă – așa-numita
actiune „din oficiu”, în baza prevederilor art. 18 din Regulamentul (UE) nr. 608/2013.
O cerere de intervenție se depune autorități vamale – serviciului vamal competent (SAPDPI), de către
persoanele îndreptățite să inițieze proceduri legale pentru stabilirea unei încălcări a DPI, care în cele
mai dese cazuri sunt Consilieri în Proprietate Industrială. Cererile de intervenție naționale pot fi
depuse în orice stat membru al UE, solicitând autorităților vamale să ia măsuri în acel stat membru.
De asemenea, Consilierii în Proprietate Industrială (reprezentanți ai titularilor de drepturi de
proprietate intelectuală) bazate pe dreptul UE care produc efecte în întreaga Uniune, pot solicita acest
lucru printr-o cerere de intervenție unională, care produce efecte în mai multe state membre.
În cazul în care autoritățile vamale (birourile vamale) suspendă punerea în liberă circulație sau rețin
mărfurile suspectate că încalcă DPI, se notifică aceasta titularului deciziei de acceptare a cererii și
declarantului sau titularului mărfurilor, prin Direcțiile Regionale Vamale (DRV).
Conform „procedurii standard”, după confirmarea în scris de către titular a deciziei care suspectează
încălcarea unui DPI și după acordul expres sau considerat al ambelor părți, bunurile contrafăcute pot
fi distruse. În caz contrar, mărfurile sunt eliberate, cu excepția cazului în care titularul deciziei
notifică autoritățile vamale că a inițiat proceduri pentru a stabili dacă a fost încălcat un DPI. Termenul

limită pentru acceptarea distrugerii sau pentru informarea vamală cu privire la inițierea procedurilor
este de 10 zile lucrătoare (3 zile în cazul mărfurilor perisabile) și poate fi prelungit, în cazul inițierii
procedurii, cu maximum alte 10 zile lucrătoare.
În cazul în care mărfurile reținute pe baza suspiciunii de a încălca un DPI nu sunt acoperite de o
cerere de intervenție (acțiune din oficiu), autoritățile vamale din cadrul DRV trebuie să notifice
persoanelor în cauză reținerea, oferindu-le posibilitatea de a depune o cerere de intervenție națională
la sediul AVR.
Regulamentul (UE) nr. 608/2013 prevede, de asemenea, o procedură simplificată pentru „transporturi
mici” prin poștă sau curierat („small consignments”), aplicabilă la cererea titularului deciziei de
acceptare a cererii, în care mărfurile pot fi distruse de vamă cu acordul expres sau presupus al
titularului bunurilor.
Având în vedere conflictul armat de la granița noastră și problemele generate de acesta, mai
există timp, respectiv atenție la identificarea și stoparea comerțului cu produse contrafăcute ?
Ne puteți prezenta date statistice în acest sens ?
În contextul evoluției situației de securitate din Ucraina, Autoritatea Vamală Română, în colaborare
cu celelalte structuri cu control la frontieră, a luat măsuri organizatorice pentru asigurarea numărului
necesar de personal vamal, în cazul creșterii fluxului de mărfuri și pasagerii.
Autoritatea vamală cooperează în mod continuu cu alte autorități cu competențe de control la
frontieră pentru a răspunde eficient amenințărilor și riscurilor.
În prezent, în toate birourile vamale situate la frontiera externă a României cu Ucraina și Republica
Moldova, situația este stabilă, autoritatea vamală efectuând controale specifice în conformitate cu
legislația vamală a Uniunii și națională. Activitatea în domeniul vamal a fost intensificată și controlul
vamal în domeniul DPI nu a fost afectat. Mai degrabă criza Covid a avut un impact asupra
rezultatelor reținerii la frontieră pentru 2020, datorită unei combinații de diverși factori, cum ar fi
diminuarea comerțului în primele luni ale pandemiei, mai puține mărfuri care au trecut granițele,
precum și autoritățile de aplicare care s-au confruntat cu dificultăți în efectuarea controalelor de
conformitate, înaintea celor vamale.
Spre exemplu, în anul 2021, un total de 3.794.599 de articole, dovedite a fi contrafăcute, au fost
reținute de autoritatea vamală română. Valoarea de vânzare cu amănuntul pe piața internă a articolelor
contrafăcute reținute a fost în valoare de 10.823.534 euro. Analizând rezultatele activității în anul
2021, cantitățile reținute de mărfuri contrafăcute au crescut de cinci ori față de anul 2020. Rezultatele
obținute se referă doar la bunuri dovedite a fi contrafăcute, în baza procedurii prevăzute în
Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. din 12 iunie 2013
privind aplicarea în vamă a drepturilor de proprietate intelectuală și de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1383/2003 al Consiliului.
Cooperarea strânsă între Consilierii în Proprietate Industrială, avocați, titulari de drepturi și
autoritățile de aplicare, precum și calitatea informațiilor partajate, sunt de o importanță esențială
pentru activitatea coordonată de aplicare a legii, atât la frontiera UE, cât și pe piața internă. Utilizarea
constantă, eficientă și fluentă a canalelor de comunicare bidirecționale adecvate și sigure contribuie la
schimbul necesar de informații între acești actori (ofițeri vamali, ofițeri de poliție și ofițeri ai
autorităților de supraveghere a pieței și deținători de DPI).

Cererile de acțiune (AFA) sunt mijloacele prin care Consilierii sau deținătorii de drepturi pot solicita
funcționarilor vamali să acționeze și să pună în aplicare măsurile de protecție a drepturilor de
proprietate intelectuală în conformitate cu Regulamentul (UE) 608/2013 al Parlamentului European și
al Consiliului. Toate AFA sunt înregistrate de vamă în baza centralizată de date a UE.
IPEP este, de asemenea, un sistem de comunicare bidirecțională între autoritățile de aplicare și
Consilierii ori deținătorii de drepturi de proprietate intelectuală, oferind nu numai posibilitatea de a
trimite cereri de acțiune, ci și un sistem de trimitere în siguranță a alertelor cu privire la posibile
încălcări către autoritățile de aplicare. Aceste alerte sunt o modalitate de a atrage atenția autorităților
de aplicare a legii asupra problemelor deținătorilor de drepturi.

Ce ar trebui modificat din punct de vedere legislativ, dar și administrativ, pentru ca activitatea
AVR să fie mai eficientă și mai vizibilă în domeniul prevenirii și combaterii pirateriei și
contrafacerilor?

Capacitatea autorităților de aplicare a legii în domeniul DPI trebuie să fie consolidată în mod
substanțial. De aceea s-a înființat și Direcția Generală Coordonare Control Vamal, pe care o conduc la
acest moment. Prevenirea și combaterea contrafacerii și a pirateriei este o prioritate strategică.
Încălcările legate de proprietatea intelectuală sunt incluse printre prioritățile următorului ciclu de
politici ale UE – Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale
(EMPACT), pentru perioada 2022-2025.
Îmbunătățirea acțiunilor de control antifraudă implică instituirea unor capacități de analiză a datelor la
nivel național și al UE, printr-o mai bună dotare cu echipamente de control vamal și prin sporirea
cooperării în cadrul UE și cu autoritățile vamale ale țărilor partenere.
La inițiativa Comisiei, în cadrul unui nou plan de acțiuni, se va consolida cooperarea dintre toți
actorii implicați – Consilieri în Proprietate Industrială, avocați, titulari de drepturi, furnizori, diverse
grupuri de intermediari și autorități publice de aplicare a legii (inclusiv organisme administrative,
autorități vamale, poliție, autorități de supraveghere a pieței și procurori), pentru a combate pirateria
și contrafacerea.
Un set de instrumente pentru prevenirea și combaterea contrafacerilor și a pirateriei, stabilind
principii pentru acțiuni comune, pentru cooperare și pentru schimbul de date dintre titularii de
drepturi și autoritățile de aplicare a legii trebuie perfecționat prin elaborarea unei strategii naționale
DPI, având la bază principiile UE privind proprietatea intelectuală.
Știm că împreună cu echipa de conducere a AVR, sunteți implicați, alături de celelalte
instituții cu atribuții în acest domeniu, în elaborarea Strategiei Naționale în Domeniul
Proprietății Intelectuale pentru perioada 2022-2026. Ce ne puteți spune despre aceasta?
La întâlnirile Grupului de Lucru Național pe probleme de drepturi de proprietate intelectualã,
coordonate și desfãșurate la sediul Parchetului de pe Lângã Înaltă Curte de Casatie și Justiție (PICCJ)
din cadrul Ministerului Public, la care se clarifică aspectele procedurale ale autorităților competente și
de aplicare a legislației în domeniul DPI, se lucrează la elaborarea acestei strategii.
Urmare a implementării Strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale precedente, s-a
constatat necesitatea accentuării eforturilor instituţiilor cu atribuţii şi implicaţii în acest domeniu în
activitatea de dezvoltare şi promovare a unei culturi în domeniul proprietăţii intelectuale în România.

Având ca scop principal continuarea şi dezvoltarea obiectivelor strategice în domeniul proprietăţii
intelectuale, noua Strategie 2022-2026 propune obiective specifice în vederea creşterii gradului de
creativitate şi inovare. Rolul Strategiei este acela de a uni eforturile instituţiilor cu atribuţii şi
implicare în sistemul proprietăţii intelectuale în România, fie că este vorba de asigurarea protecţiei,
fie de asigurarea respectării drepturilor şi crearea unui cadru de cooperare între acestea.
În egală măsură, Strategia urmăreşte compatibilizarea şi armonizarea sistemului proprietăţii
intelectuale din România cu cel european. Obiectivele Strategiei naţionale sunt în deplină
concordanţă cu programul de guvernare al României. Rolul de integrator al monitorizării şi evaluării
revine Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi Oficiului pentru Drepturile de Autor, în colaborare
cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru aspectele de asigurare a respectării
drepturilor.
De asemenea, considerăm că este vitală și implicarea pe toate palierele a Camerei Naționale a
Consilierilor în proprietate Industrială din România (CNCPIR), care trebuie să joace un rol activ, prin
o gestionare eficientă a resursei umane și prin introducerea pregătirii inițiale și continue a membrilor
Camerei.

Există în acest moment un protocol sau o altă formă de colaborare cu membrii Camerei
Naționale a Consilierilor în Proprietate Industrială din România, dar cu celelalte instituții cu
atribuții în protecția drepturilor de proprietate intelectuală (Poliție, Parchet etc.) la nivel
național?
Constituirea Grupului de Lucru Național pe probleme de drepturi de proprietate intelectualã are ca
scop instituirea unei structuri care să cunoască îndeaproape și să analizeze problemele, fie de natură
legislativă sau de aplicare a legii, fie de orice altă natură, pe care le întâmpină protecția drepturilor de
proprietatea intelectuală în Romania și să propună ori să ofere soluții pentru rezolvarea acestora.
Vom propune invitarea conducerii CNCPIR la dezbateri și așteptăm propuneri concrete din partea
acestora pentru identificarea și aplicarea unor soluții practice în lupta de prevenire și combatere a
contrafacerrilor și a pirateriei. AVR intenționează să încheie un Protocol de colaborare cu CNCPIR,
prin care activitatea celor două instituții să fie în beneficiul titularilor de drepturi de proprietate
industrială.

Din câte cunoaștem, au existat acțiuni de succes ale autorităților vamale din statele membre
UE, care au vizat combaterea contrafacerilor și a pirateriei, se mai fac astfel de activități ? Ne
puteți exemplifica?

Acțiunile de succes ale autorităților vamale din statele membre UE, care au vizat combaterea
contrafacerilor și a pirateriei, la frontiere și în piata internă UE sunt menționate în Raportul comun
DG TAXUD-EUIPO, ediție care oferă cifrele pentru reținerea bunurilor care încalcă DPI și alte
informații conexe în 2020.
În anii precedenți, DG TAXUD și EUIPO au publicat rapoarte separate care descriu rezultatele anuale
ale aplicării drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) efectuate de autoritățile respective de
executare la frontiera UE și în cadrul pieței interne a UE. Cele două entități au convenit acum să
publice în comun un document anual care să prezinte eforturile și munca depusă de toate autoritățile
în domeniul aplicării DPI. România s-a situat întotdeauna în fruntea topurilor în ceea ce privește
mărfurile contrafăcute reținute și distruse, mai ales în ceea ce privește numărul de articole.

La final, vă mulțumim pentru timpul acordat și vă rugăm să ne împărtășiți opinia dvs. cu
privire la GALA PROPRIETĂȚII INDUSTRIALE ediția 2022?
Publicația Legal Magazin editată de grupul media Universul Juridic, este o revistă cu un profil
unic în mass-media, reușind să facă o punte binevenită între comunitatea de profil și mediul de
business. Salut implicarea sa în lupta comună de apărare și respectare a dtrepturilor de proprietate
intelectuaală. Amploarea dezvoltărilor tehnice, artistice şi culturale nu ar fi posibilă fără o puternică
protecţie a acestor drepturi, iar dumneavoastră contribuiți la aceasta, evidențiind actorii acestor
acțiuni și rezultatele lor în acest domeniu. Felicitări pentru munca depusă, pentru realizarea acestor
Gale ale Proprietății Industriale. Sunt onorat pentru invitația adresata AVR. Vă dorim succes pe mai
departe!