Search
Vineri 14 Iunie 2024
  • :
  • :

Nu văd o expunere suplimentară pentru România, dar fenomenul de spălare a banilor reprezintă o amenințare serioasă și pentru noi!

Interviu cu Adrian Cucu, președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor 

 

Vă aflați la conducerea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din România. Cum ați încheiat anul precedent – ce provocări și realizări notabile ați consemnat, ca instituție, în 2023? 

Principala realizare a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din România, în anul 2023, este reprezentată de finalizarea unui proces comprehensiv de evaluare a eficienței și eficacității Sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor, prin adoptarea de către Comitetul MoneyVal al Consiliului Europei, în cadrul sesiunii plenare din mai 2023, a Raportului de evaluare reciprocă a României în Runda a V-a. La nivel național, ONPCSB a coordonat din punct de vedere tehnic procesul de evaluare. Subliniez că e vorba de sistemul național de prevenire și combatere a spălării banilor, adică de efortul comun, susținut, al tuturor instituțiilor implicate. 

Raportul prezintă o descriere detaliată și obiectivă a progreselor înregistrate de România, în perioada 2017 – 2022, din punct de vedere legislativ și instituțional, inclusiv cu privire la nivelul de eficiență și eficacitate în funcționarea sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, precum și aspectele care necesită îmbunătățiri și adaptări instituționale care să asigure conformarea la exigențele impuse de standardele FATF. 

Calificativele obținute, atât în ce privește conformitatea tehnică a cadrului legislativ, cât și privind eficiența și eficacitatea în implementarea acestuia, asigură țării noastre un loc în categoria restrânsă a statelor care nu au calificative neconform – pentru conformitatea tehnică sau calificative scăzut – pentru eficacitatea sistemului și plasează România într-un proces de monitorizare normal, proximul raport de progres urmând a fi prezentat Comitetului MONEYVAL în cadrul Reuniunii Plenare MoneyVal din luna mai 2025.  

Apoi, implementarea unui nou Sistem Informatic Integrat de Analiză a Informațiilor a reprezentat o provocare majoră în 2023. 

În 2023 Oficiul a parcurs multe etape importante în implementarea unei noi soluții IT, de a cărei finalizare ne apropiem acum cu pași rapizi. Este o schimbare majoră, care impactează pozitiv toate activitățile din cadrul instituției dar, ca orice schimbare, înseamnă adaptare, învățare, ieșirea din rutină, un efort al întregului colectiv. Și toate astea, fără întreruperea activității. Pe scurt, schimbăm instrumentele de lucru din mers. 

Noul software include mecanisme validate în domeniul nostru de activitate la nivel internațional și este o oportunitate pentru instituție, pentru ca-și poată eficientiza modul de lucru și structurile de date utilizate. Puterea de procesare și capabilitățile de analiză permit un răspuns mai rapid, redefinirea modului de colectare a datelor facilitează automatizarea unor procese, permițând un răspuns adecvat noilor amenințări specifice, izvorâte preponderent din progresul tehnologic. 

Și, nu în ultimul rând, angajarea unui număr de 31 de noi analiști financiari și integrarea acestora. Este pentru prima dată în ultimii ani când derulăm un astfel de proces, care este menit să asigure buna funcționare și în viitor a instituției noastre. 

 

Pe fondul exploziei și dinamicii tehnologiilor, există posibilități noi – unele ingenioase și nebănuite – de a încălca legile la nivel global și local, preponderent în latura financiară. Infractorii își rafinează tehnicile și metodele de atac, „ingineriile” sunt tot mai sofisticate și grupările criminale – tot mai greu de identificat. Cum vor ține pasul entitățile răspunzătoare de combatere și investigare cu acest ritm neobișnuit de dezvoltare a domeniului IT? 

Noile tehnologii nu sunt disponibile doar celor corecți! Sunt statistici care indică ritmul uriaș de creștere a infracțiunilor cibernetice și care estimează costul asociat la sume de ordinul trilioanelor de dolari. 

Există, evident, o tendință de globalizare, în care grupările infracționale și-au „diversificat” activitatea în zona cibernetică, au inovat folosind noile tehnologii, s-au specializat și au format alianțe. Pentru a fi eficienți în lupta cu acestea, reprezentații legii trebuie, la rândul lor, să inoveze și să coopereze, să se adapteze din mers la noile tehnologii și să surprindă timpuriu amenințările ce decurg din utilizarea rău voitoare a tehnologiilor emergente. Pentru toate acestea este necesar, fără îndoială, și un cadru legislativ evolutiv și eficient, care să pună la dispoziția instituțiilor instrumentele de lucru și posibilitatea de a le folosi. 

În plan concret, în vederea abordării unora dintre aceste noi provocări, recent, Oficiul a achiziționat o licență de software specializat ce furnizează soluții avansate privind analiza datelor blockchain și de investigație în domeniul criptomonedelor. De asemenea, investim în mod continuu în pregătirea profesională a personalului nostru, analiști financiari din cadrul Oficiului participă permanent la o gamă largă de activități de pregătire profesională. 

Nu în ultimul rând, în cadrul sesiunilor de instruire organizate de Oficiu pentru entitățile raportoare, sunt prezentate exemple de situații cu risc ridicat de spălare de bani și tranzacții financiare neconforme specifice fiecărui domeniu de activitate, studii de caz și tipologii care pot constitui repere pentru recunoașterea și raportarea eventualelor tranzacții suspecte. 

 

Este România un spațiu relativ „virgin”, în care se poate „opera” mai simplu decât în Vest? Devine fenomenul de spălare a banilor o amenințare tot mai serioasă și pentru noi? Am avut/avem astfel de tentative sau activități pe teritoriul național? 

România se supune regulilor europene în ceea ce privește AML, Directiva 5 UE fiind transpusă integral în legislația națională și participăm în prezent la elaborarea celei de-a VI-a Directive.  

Nu văd o expunere suplimentară pentru România, dar, repet, fenomenul de spălare a banilor reprezintă o amenințare serioasă în toată lumea, iar țara noastră acordă o atenție deosebită prevenirii și combaterii acestui tip de criminalitate.  

 

A existat o preocupare permanentă a Uniunii Europene pentru o „igienă” financiară la nivel de continent. Astfel, principalele directive europene privesc definirea și identificarea beneficiarului real, definirea entității raportoare și aria de cuprindere, proceduri pe linia desemnării persoanei responsabile de implementarea legii în domeniul AML în entitățile raportoare, respectiv a ofițerului de conformitate. Cum iau cei din companiile din România cunoștință despre toate aceste detalii și exigențe? 

Una dintre preocupările Oficiului este de a sprijini entitățile raportoare în înțelegerea obligațiilor pe care le au în domeniul AML/CFT, scopul final fiind acela de a crește conformitatea în rândul acestora. 

În îndeplinirea obiectului de activitate, Oficiul elaborează și emite ghiduri ce cuprind elemente practice și organizează în fiecare an sesiuni de instruire online, cu titlu gratuit, pentru fiecare categorie de entitate raportoare, unele în colaborare cu alte autorități de supraveghere sau organisme de autoreglementare (asociațiile profesionale). Acestea cuprind elemente din domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și cu privire la modul de punere în aplicare a sancțiunilor internaționale. 

De asemenea, în conformitate cu prevederile legale, în timpul controalelor de conformitate efectuate de agenții constatatori ai Oficiului, reprezentanții entităților controlate beneficiază de o instruire punctuală, în cadrul căreia li se prezintă aspecte legate de activitatea specifică a entității și se oferă răspunsuri la întrebările formulate de aceștia. 

În cursul anului 2023, conform planului de instruire anual, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, prin Direcția de Prevenire Supraveghere și Control, a organizat în format on-line, pentru toate tipurile de entități raportoare, un număr total de 32 de sesiuni de instruire în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, sesiuni de instruire la care au participat circa 5.540 de reprezentanți ai entităților raportoare din toată țara. 

În această ordine de idei, orice prezență publică a reprezentanților Oficiului este menită să promoveze activitatea acestuia și să facă cunoscute prevederile legale și bunele practici în materie. 

 

Mai mult, există recomandări și norme legate de angajați, măsuri de cunoaștere a clientului, inclusiv indicii de recunoaștere a tranzacțiilor suspecte, unele raportări obligatorii pe linia reglementărilor AML, cerințe legate de obligativitatea organizării funcției de audit intern, termene legale privind păstrarea evidențelor, ba chiar și sancțiuni. Sunt, credeți, respectate aceste exigențe în mediul de business local? 

În timpul controalelor efectuate de Oficiu, s-a constatat că, în general, entitățile raportoare cunosc obligațiile pe care le au și depun eforturi pentru a atinge un nivel înalt de conformitate. În general, entitățile raportoare ce fac parte dintr-un grup sau care dispun de resurse logistice, umane și financiare substanțiale au dovedit un nivel de conformitate mai ridicat. 

Desigur, se întâlnesc și situații în care nivelul de conformitate nu respectă cerințele legale, în astfel de cazuri fiind impuse sancțiuni. 

După cum am menționat mai devreme, Oficiul se angajează activ în eforturile de a spori conștientizarea prin intermediul sesiunilor de instruire destinate tuturor categoriilor de entități raportoare și prin elaborarea continuă de ghiduri care sunt publicate pe site-ul Oficiului. Aceasta se datorează interesului nostru în a ne asigura că entitățile sunt bine informate, contribuind astfel la protejarea lor și la apărarea sistemului financiar împotriva posibilelor abuzuri din partea infractorilor. 

Vreau să subliniez că tonul moderat în care înțelegem să abordăm problemele nu înseamnă o ignorare a realității sau o derogare de la rigorile impuse de lege! 

 

A existat anul trecut o dezbatere fierbinte în societatea românească privind limitarea plăților cash. Ce spune un profesionist ca dv. pe acest subiect? 

Legea trebuie respectată, inclusiv legislația în vigoare, care instituie unele limitări privind plățile cu numerar. De altfel, numerarul reprezintă o provocare pentru activitățile specifice Oficiului, situația fiind analizată corespunzător. 

În relativ recenta Evaluare Națională de Risc, utilizarea intensivă a numerarului, în anumite sectoare, este considerată un factor important de risc. 

Percepțiile societății față de măsurile de limitare a numerarului au fost diverse, de la teama eronată de eliminare a numerarului, la îngrijorarea cu privire la îngreunarea activității zilnice, mai ales în cazul micilor afaceri, respectiv îngreunarea relației cu furnizorii/clienții, precum și cu privire la costurile suplimentare generate de comisioanele și taxele pentru procesarea plăților electronice.  

 

Ce ne puteți spune cu privire la direcțiile impuse de a șasea directivă AMLD, directivă privind spălarea banilor, care reprezintă următorul pas în reglementările europene privind spălarea banilor și finanțării terorismului? 

Cea de-a 6-a Directivă UE privind combaterea spălării banilor/finanțării terorismului (parte a așa-numitului Pachet AML lansat de Comisia Europeană în anul 2020) are ca scop diminuarea lacunelor din legislația internă a statelor membre prin armonizarea definiției spălării banilor în întreaga UE, introducând noi infracțiuni predicat, printre care se remarcă, în special, cele referitoare la criminalitatea informatică și infracțiunile împotriva mediului. 

De asemenea, AMLD 6 va include normele privind organizarea instituțională a sistemelor AML/CFT la nivel național și reia o parte din normele existente (de exemplu, cele privind evaluarea riscurilor și colectarea de statistici), dar include și o serie de modificări față de cadrul juridic actual, care sunt menite să îmbunătățească practicile supraveghetorilor, ale UIF-urilor, dar și cooperarea între autoritățile competente. Aceste modificări se referă, printre altele, la următoarele: 

– competențele și sarcinile FIU-rilor sunt clarificate și extinse, este definit un set minim de informații (armonizat la nivel european) la care FIU-rile ar trebui să aibă acces; 

– este stabilit un cadru pentru analizele comune ale FIU-rilor și este prevăzut un temei juridic pentru sistemul FIU.net (sistemul de comunicații ale FIU-rilor europene) care va fi gestionat de Comisia Europeană; 

– sunt propuse norme mai clare privind feedback-ul de la FIU către entitățile obligate și invers; 

– sunt clarificate suplimentar competențele și sarcinile autorităților de supraveghere; 

– se introduce un instrument comun de clasificare a riscurilor, pentru a asigura o supraveghere armonizată bazată pe riscuri; 

– cooperarea între autoritățile de supraveghere este îmbunătățită prin înființarea unor colegii AML/CFT, inclusiv în domenii nonfinanciare; 

– competențele registrelor de evidență a beneficiarilor reali sunt clarificate pentru a se asigura că acestea pot obține informații actualizate, adecvate și exacte, inclusiv prin acordarea competențelor de verificare și control al realității informațiilor declarate. 

Din perspectiva ONPCSB, în calitate de unitate de informații financiare a României, sunt în mod deosebit relevante normele care stabilesc în mod detaliat accesul la informații (mergând până la a stabili accesul direct și accesul indirect), cele referitoare la cooperarea FIU cu alte autorități naționale implicate în acest sistem (autoritățile de aplicare a legii și autoritățile de supraveghere), dar și cele care aprofundează, pentru prima dată în legislația UE, competența specifică și exclusivă a FIU-rilor de a suspenda tranzacții suspecte.  

Subliniem totodată faptul că AMLD6 încă face obiectul unor negocieri intense pe calea trialogului european, motiv pentru care încă nu avem un text final asupra căruia să dezbatem cu certitudine. 

 

Cum apreciați concluziile generale ale celui de-al 5-lea Raport MoneyVal din mai 2023 privind România? 

Așa cum am menționat în răspunsul la prima întrebare a dv., calificativele obținute, atât în ce privește conformitatea tehnică a cadrului legislativ, cât și privind eficiența și eficacitatea în implementarea acestuia, asigură țării noastre un loc în categoria restrânsă a statelor care nu au calificative neconform – pentru conformitatea tehnică sau calificative scăzut – pentru eficacitatea sistemului. 

Rezultatele obținute de România au fost determinate de următoarele aspecte: 

  • Adoptarea Evaluării Naționale a Riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, în septembrie 2022, de către Consiliul interinstituțional înființat prin Decizia nr. 454 a prim-ministrului Guvernului României, în legătură cu care Raportul MONEYVAL reține faptul că România demonstrează o înțelegere corectă a riscului de spălare a banilor și că există mecanismele necesare pentru cooperare și coordonare la nivel național.  
  • Creșterea capacității de cooperare internațională a autorităților și instituțiilor române pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Constatările echipei de evaluare dublate de elementele apreciative exprimate în feedback-ul furnizat de partenerii externi au determinat obținerea unui calificativ ridicat pentru acest obiectiv. 
  • Înțelegerea corectă de către supraveghetorii financiari BNR, ASF și ONPCSB a riscurilor de ML/FT pentru sectoarele aflate sub supravegherea lor, această înțelegere fiind mai puternică în cazul Băncii Naționale a României, care aplică cea mai solidă abordare bazată pe risc în materie de AML/CFT. 
  • Existența instrumentelor legale și tehnice adecvate pentru corecta gestionare a problematicii legate de înregistrarea persoanelor juridice ce funcționează pe teritoriul național și înregistrate la Registrul Comerțului, dar și a Registrelor beneficiarilor reali înființate la nivelul ONRC, MJ și ANAF. În acest sens, Raportul reține faptul că România a luat măsuri importante pentru a preveni utilizarea abuzivă a persoanelor juridice. Printre acestea se numără dezvoltarea și utilizarea registrelor publice și sprijinirea unei abordări multiple pentru colectarea și accesarea informațiilor privind beneficiarul real.  
  • Evoluția semnificativă a Unității de Informații Financiare a României (ONPCSB) în sensul exercitării dreptului la inițiativă legislativă. Astfel au fost implementate în legislația națională Directivele a IV-a și a V-a pe spălarea banilor și finanțarea terorismului, a fost inițiată și aprobată de Guvernul României hotărârea privind organizarea și funcționarea ONPCSB, act normativ ce a clarificat aspectele de autonomie și independență, conducând la încheierea Rundei a IV-a de evaluare. 
  • Îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de standardele FATF în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de spălare de bani.  

În concluzie, este un raport obiectiv, rezultatul efortului colectiv întreprins de toate autoritățile și instituțiile implicate și, foarte important, indică principalele probleme ce trebuie soluționate în viitorul imediat, pentru a menține sau, după caz, pentru a crește ratingurile din raport. Iar viitorul este deja prezent! Lucrăm, conform unui plan interinstituțional pentru Implementarea recomandărilor din raport. 

 

Ce a adus/aduce nou Ordinul ONPCSB nr. 191/2023 privind aprobarea formei și conținutului rapoartelor prevăzute la art. 6 și 7 din Legea 129/2019?  

Noul sistem informatic implementat de Oficiu are și o componentă dedicată entităților raportoare, respectiv o platformă prin care acestea să-și îndeplinească obligațiile legale de raportare. 

În acest sens, a fost dezvoltat portalul de raportare, concomitent cu transpunerea funcționalităților acestuia și a obligațiilor de raportare într-un nou cadru legislativ, respectiv Ordinul nr. 191/2023. 

Legat de Ordin, este de menționat că proiectul acestuia a fost supus unor dezbateri profesionale intense, Oficiul ținând cont de observațiile transmise de entitățile raportoare. 

Noul portal a fost gândit să ofere o interfață sigură și prietenoasă, intuitivă și ușor de utilizat de către entitățile raportoare, astfel încât să faciliteze cât mai mult transmiterea informațiilor către Oficiu, obiectiv pe care noi considerăm că l-am atins. 

În ceea ce privește forma și conținutul rapoartelor, principalele elemente de noutate se referă la: 

posibilitatea de a crea legături între RTS-uri cu același client raportat, care au aceeași tipologie a tranzacțiilor sau RTS-uri transmise pentru persoane diferite, dar care ar face parte din același grup. Aceste criterii de legătură nu sunt limitate la cele descrise, fiecare entitate raportoare putand procedura criterii interne de punere în legătură a RTS-urilor. 

definirea rolurilor părților implicate (client, beneficiar, tranzacție, beneficiar real, reprezentant legal etc.); 

alegerea articolului de lege în baza căruia este transmis; 

selectarea faptei pe care raportorul o suspectează că s-a produs. În acest caz, este de menționat că entitatea raportoare are și posibilitatea de a descrie circumstanțele identificate; 

selectarea indicatorilor de risc aferenți tranzacției suspecte raportate. 

În concluzie, în prezent, conținutul rapoartelor este în deplină concordanță cu reglementările europene în vigoare, iar procesul de adaptare va continua.  

 

Ce priorități există pentru ONPCSB pentru 2024? 

Dintre prioritățile ONPCSB pentru 2024 putem menționa: 

  • Finalizarea procesului de implementare și recepție a Sistemului Informatic Integrat de Analiză a Informațiilor 
  • Elaborarea/actualizarea evaluărilor sectoriale ale riscurilor ținând cont de concluziile SNRA din 2022 (art. 1 alin (6) din L129.2019) și ale NRA din 2022, inclusiv ale Planurilor de Atenuare a Riscurilor. 
  • Elaborarea strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor, de către autoritățile și instituțiile cu responsabilități și întocmirea planului de acțiune aferent 
  • Completarea art. 1 alin (3) din Legea 129/2019 în sensul nominalizării FIU ca autoritate competentă în coordonarea politicii și activității operaționale a mecanismului național de cooperare și coordonare, în scopul de atenuare a riscurilor  
  • Crearea unei soluții de automatizare IT adecvată pentru colectarea datelor și informațiilor statistice relevante și stocarea acestora la nivelul FIU în vederea valorificării în scopuri analitice.  

La baza tuturor acestor activități stă și va sta în primul rând pregătirea profesională continuă a personalului Oficiului. Aceasta este prioritatea permanentă a ONPCSB.