Interviu cu Adrian Cucu – președinte, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor
Activitatea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a fost panoramată în raportul anual pe 2023, care a evidențiat în detaliu eforturile, realizările și perspectivele instituției în primele șase luni ale anului trecut. Ce ne puteți spune, în avans, despre activitatea pe întregul an 2024, recent încheiat? Ce a fost „sensibil”, ce puncte forte a bifat Oficiul în 2024, ce realizări și ce perspective vă oferă anul 2025?
În anul 2024 Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și-a continuat parcursul pozitiv, printre punctele forte numărându-se creșterea calității activității de analiză și îmbunătățirea cooperării interinstituționale, dar și a celei internaționale.
De asemenea, s-au intensificat controalele la mai multe tipuri de entități raportoare, inclusiv instituții financiare, avocați, notari, dar și la operatori economici din sectoarele cu risc ridicat în ceea ce privește spălarea banilor/finanțarea terorismului.
Pentru anul 2025, prioritățile vizează continuarea procesului de pregătire profesională, continuarea digitalizării proceselor și evident, aplicarea noilor reglementări europene în domeniul AML/CFT. Primele două obiective au caracter permanent și asigură capacitatea de reacție eficientă pentru orice eveniment, mai mult sau mai puțin anticipabil!
Societatea românească a traversat un an electoral 2024 extrem de tumultuos, încheiat neclar în privința alegerilor prezidențiale, anulate prin hotărârea Curții Constituționale de la final de an. Documentele CSAT, desecretizate, au relevat o implicare a unor factori externi în derularea campaniei electorale, organele în drept autosesizându-se în privința cercetării finanțărilor din campanie, care ar fi putut avea și aspectul unor activități de spălare de bani. A fost sau este sesizat/implicat și ONPCSB în aceste investigații?
În conformitate cu obligațiile noastre legale și principiul confidențialității care guvernează activitatea Oficiului, nu pot divulga informații specifice cu privire la eventualele investigații în desfășurare sau la cazurile analizate.
Deci, nu confirm și nu infirm nimic, dar totuși pot afirma că Oficiul își îndeplinește cu responsabilitate atribuțiile și colaborează cu instituțiile abilitate așa cum legea stabilește, asigurând analiza și raportarea fluxurilor financiare suspecte.
La începutul lunii octombrie 2024, a avut loc la Haga Întâlnirea Intersesională Europa 1, din cadrul Grupului Egmont al Unităților de Informații Financiare, care asigură cadrul de eficientizare a cooperării privind schimbul de informații, schimbul de experiență și know-how în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Care au fost concluziile și urmările acestei importante reuniuni din perspectiva României, reprezentată prin ONPSCB la această reuniune?
Respectiva întâlnire, prima după adoptarea noului pachet legislativ european AML, a fost un prilej pentru schimbul de opinii și pentru informarea reciprocă cu privire la transpunerea noilor directive, accentul fiind pus pe înființarea Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului, subiect care interesa în egală măsură pe toți participanții.
Desigur, nu au fost neglijate nici alte teme, specifice acestei reuniuni, în principal fiind vizat schimbul internațional de informații. În toate sesiunile și cu privire la toate subiectele abordate s-au exprimat puncte de vedere responsabile, consistente, în mare măsură convergente, iar unele rezultate au început deja să se cristalizeze.
Ce efecte a produs/produce pentru România publicarea în iunie 2024 a noului pachet legislativ european AML în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene?
Adoptarea pachetului legislativ european AML impune României adaptarea cadrului normativ național, după caz – adaptarea procedurilor specifice de lucru ale autoritatilor, organismelor de autoreglementare și ale entităților raportoare. În esență, nimic din noul pachet legislativ nu este fundamental nou, mai mult, lucrurile au fost în general mediatizate din timp și existau tremene de implementare.
În opinia mea, principala problemă o va constitui creșterea nivelului de responsabilitate, proporțional vorbind, pentru toți actorii implicați în activitatea de prevenire și combatere a spălării banilor.
Există exemple evidente de operațiuni ilegale pe terioriul României. În cadrul operațiunii ,,JUPITER”, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspectoratul General al Poliției Române, la data de 21 octombrie a.c, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Argeș, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, au pus în executare 17 mandate de percheziție domiciliară, dintre care 16 în județul Argeș și unul în județul Arad, la locuinţele și sediile unor persoane, fizice și juridice cercetate pentru săvârşirea infracțiunii de spălare a banilor. S-au înmulțit astfel de investigații? Vi se cere curent concursul în astfel de acțiuni?
Sunt nevoit să reiau o parte din răspunsul formulat la una din primele întrebări, regulile de confidențialitate nu îmi permit să vorbesc despre eventuale cazuri concrete! Principial vorbind, vă asigur că în toate situațiile ne străduim să ne facem datoria cât de bine și de operativ este posibil, să oferim beneficiarilor legali informații de calitate.
Din păcate, acțiunile teroriste din ultimul timp au făcut victime numeroase în spațiul euroatlantic. România este la granița războiului ruso-ucrainean, ceea ce sporește amenințările de toate tipurile, inclusiv cele legate de posibile spălări de bani și finanțare a terorismului. Considerați eficientă colaborarea insituțiilor abilitate, de forță, ale României, pentru contracararea acestor riscuri?
Este adevărat, trăim vremuri complexe, situații ce acum patru-cinci ani nu păreau a fi posibile, fac azi, din păcate, parte din cotidian.
În acest cadru, colaborarea interinstituțională, dar și cea internațională, sunt mai importante importante ca oricând!
Revenind la întrebarea dv., afirm cu toată responsabilitatea că Oficiul este mulțumit de colaborarea cu partenerii instituționali și, la rândul său, se străduiește să fie un partener de încredere pentru toate autoritățile și instituțiile ce fac parte din Sistemul naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului.
