interviu cu chestor de poliție Aurel Dobre, Directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IGPR
Conduceți una dintre Direcțiile care au o misiune critică trasată de stat Poliției Române: aceea de investigare a infracțiunilor economice, acele acțiuni deliberate care încalcă codul penal și legile speciale care reglementează relațiile economice și financiare dintre indivizi (persoane fizice și juridice) inclusiv drepturile de proprietate intelectuală. Așa stând lucrurile, criminalitatea economico-financiară reprezintă un subiect atât de amplu, încât principala problemă a oricărei discuții pe marginea sa este ce puneți pe lista priorităților și ce lăsați deoparte. Investigarea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală este la fel de importantă pentru dumneavoastră, precum frauda și evaziunea fiscală, corupția, șantajul și alte violări ale legilor, care văduvesc statul de sume impresionante?
Poliţia de investigare a criminalităţii economice reprezintă structura specializată a Poliţiei Române care acţionează prin mijloace specifice de muncă pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor de natură economico-financiară şi a celorlalte fapte de încălcare a legii care afectează climatul economic din România.
Structurile de investigare a criminalităţii economice sunt parte componentă a Poliţiei Judiciare şi au ca obiect esenţial de activitate identificarea persoanelor care încalcă legislaţia şi cercetarea acestora cu privire la respectarea prevederilor procesual-penale, pe liniile de muncă din competenţă.
Poliţia de investigare a criminalităţii economice este organizată și funcționează atât la nivel central, ca direcție în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cât și la nivel teritorial, ca servicii în cadrul inspectoratelor de poliție județene și Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, unde funcționează un serviciu în cadrul aparatului central al direcției generale și câte un serviciu în cadrul fiecărei poliții de sector.
Anual, pe baza analizelor realizate cu privire la evoluțiile înregistrate de situația operativă și fenomenul infracțional specific, având în vedere și sarcinile rezultate din documentele strategice de referință, structura centrală stabilește direcțiile principale de acțiune care stau la baza activităților planificate și organizate de toate structurile de investigare a criminalității economice.
În acest context, printre prioritățile stabilite pentru anul 2022 regăsim următoarele:
– Prevenirea și combaterea activităților economice ilegale de mare amploare, în special prin investigarea fenomenului de evaziune și fraudă fiscală, inclusiv cu componentă transfrontalieră; investigarea contrabandei și a comerțului ilegal cu produse puternic accizate; investigarea infracțiunilor la regimul drepturilor de proprietate intelectuală, în special pentru destructurarea rețelelor/grupurilor infracționale organizate de import, distribuție și vânzare de bunuri contrafăcute, precum și în domeniul pirateriei online; investigarea fraudelor la regimul achizițiilor publice și corupției, cu accent în domeniile sănătate, administrație publică și învățământ; investigarea tuturor formelor de criminalitate economico- financiară care se manifestă în domeniul protecției mediului (silvicultură, resurse energetice, resurse minerale, materiale reciclabile);
Creșterea nivelului de asigurare/recuperare a prejudiciului în cauzele privind infracțiuni economico-financiare, inclusiv prin dezvoltarea investigațiilor financiare în vederea identificării, sechestrării și confiscării produsului infracțional și investigarea spălării banilor proveniți din infracțiuni de natură economico-financiară;
Identificarea și destructurarea grupărilor infracționale care desfășoară activităţi economice ilegale de mare amploare (evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă cu produse accizabile, contrafaceri);
Asigurarea contribuției la dezvoltarea cooperării în cadrul grupurilor de lucru constituite la nivelul Europol în domeniul criminalității economice.
În vederea intensificării activităților de combatere a infracționalității în domenii de risc reieșite din situația operativă/cazuistica înregistrată, este foarte important rolul Direcției de Investigare a Criminalității Economice, în sensul inițierii și coordonării unor planuri de măsuri/acțiune la nivel național sau pe grupe de județe, pentru abordarea proactivă, unitară și coordonată a fenomenelor infracționale identificate.
Din perspectiva importanței misiunii structurii pe care o reprezint, trebuie menționat și faptul că activitățile economice ilegale de mare amploare, ca și concept, sunt abordate inclusiv în cadrul Strategiei naționale de apărare a țării pentru perioada 2020-2024, acestea reprezentând una dintre amenințările la adresa securității naționale.
Sintetizând, raportat la teza finală a întrebării, este evident că investigarea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă o prioritate a structurilor de investigare a criminalității economice, în special din perspectiva componentelor complexe ale acestui fenomen generate de implicarea unor rețele infracționale și utilizarea mediului virtual.
Este binecunoscut faptul că în țările cu economii în curs de dezvoltare, riscul manifestării corupției, economiei subterane şi criminalității economico-financiară este ridicat. România pare să fi făcut pași hotărâtori pe linia ameliorării mediului de afaceri, dar mai sunt multe de făcut pentru a reduce infracționalitatea de ordin economic. În ce latură a ilegalităților aveți cel mai mult de furcă?
Datele statistice de actualitate evidențiate la nivelul Poliției Române relevă că cele mai multe dosare penale instrumentate de polițiștii de investigare a criminalității economice sunt circumscrise înșelăciunilor și evaziunii fiscale, menținându-se însă la un nivel ridicat și criminalitatea din domeniile contrabandei, drepturilor de proprietate intelectuală și achizițiilor publice.
Dealtfel, domeniile în care sunt înregistrate cele mai ridicate valori aferente criminalității economico-financiare se regăsesc între prioritățile instituționale.
Astfel, în total, în primele 7 luni ale anului 2022, polițiștii de investigare a criminalității economice au efectuat acte de urmărire penală în 47.296 de dosare penale, având ca obiect infracțiuni de natură economică. Dintre acestea, 10.923 au fost înregistrate în perioada de referință, 3.831 ca urmare a sesizării din oficiu a polițiștilor specializați.
În această perioadă, în domeniul combaterii evaziunii fiscale, la nivelul structurilor de investigare a criminalității economice au fost efectuate cercetări în 10.267 de dosare de urmărire penală, aflate în instrumentare proprie și în baza a 735 de ordonanțe de delegare din partea unităților de parchet. Din totalul de 1.669 de dosare penale înregistrate în anul 2022, care au ca obiect principal aceste infracțiuni, 729 au fost înregistrate ca urmare a sesizării din oficiu a polițiștilor specializați.
Pe linia combaterii contrabandei au fost efectuate cercetări în 2.267 de dosare de urmărire penală, aflate în instrumentare proprie și în baza a 171 de ordonanțe de delegare din partea unităților de parchet. Din totalul de 537 de dosare penale înregistrate în anul 2022, 453 au fost înregistrate ca urmare a sesizării din oficiu a polițiștilor specializați.
În domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală au fost efectuate cercetări în 3.262 de dosare de urmărire penală, aflate în instrumentare proprie și în baza a 50 de ordonanțe de delegare din partea unităților de parchet. În perioada de referință, polițiștii specializați s-au sesizat din oficiu în 803 dosare penale, dintr-un total de 919 înregistrate.
În ceea ce privește combaterea infracțiunilor din domeniul achiziţiilor publice, în perioada de referință, au fost efectuate cercetări în 1.318 dosare de urmărire penală aflate în instrumentare proprie și în baza a 287 de ordonanțe de delegare din partea unităților de parchet. Dintre cele 367 de dosare penale înregistrate în anul 2022, 125 au fost înregistrate ca urmare a sesizării din oficiu a polițiștilor specializați.
Pe linia combaterii înşelăciunilor au fost efectuate cercetări în 10.958 de dosare de urmărire penală, aflate în instrumentare proprie și în baza a 413 ordonanțe de delegare din partea unităților de parchet. În perioada de referință au fost înregistrate 2.616 dosare penale care vizează această infracțiune.
Din perspectiva modului de abordare a prevenirii și combaterii acestui gen de criminalitate, acordăm o atenție deosebită rolului proactiv, prioritizării și orientării activității spre atingerea unor obiective cuantificabile prin indicatori de performanță relevanți, referitori, în principal, la finalitatea judiciară și asigurarea recuperării prejudiciilor cauzate.
Potrivit unei analize recente a companiei Novel Research, piața neagră din România a țigaretelor a scăzut în iulie 2022 până la 6,1% din totalul consumului, ceea ce sună încurajator. Cum s-ar putea explica această tendință, cu atât mai mult cu cât aceasta a putut fi remarcată încă de anul trecut?
Răspunsul la această întrebare vine în continuarea elementelor prezentate anterior, în sensul evidențierii unui domeniu specific în care au fost înregistrate progrese deosebite în ultimii ani ca urmare a modului integrat de abordare a unui fenomen infracțional.
Astfel, contrabanda cu produse din tutun reprezintă principala activitate infracţională prezentă la frontierele României, în contextul în care continuă să se manifeste tendinţa introducerii ilegale în România din state extracomunitare a produselor din tutun, ce sunt destinate atât pieţei interne, cât şi celei din Uniunea Europeană.
Pentru a da eficiență eforturilor de combatere a acestui fenomen infracțional, a fost nevoie de o abordare integrată, în cooperare cu celelalte instituții și structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, cu competențe în domeniu.
În acest sens, activitățile desfășurate de Poliția Română pentru combaterea contrabandei cu tutun și produse din tutun au fost prioritizate.
De asemenea, a fost esențial și sprijinul partenerilor privați și al cetățenilor, având în vedere riscul semnificativ pe care îl constituie pătrunderea în circuitul economic și social a produselor de contrabandă, din perspectiva protejării sănătății populației și legalității mediului de afaceri.
Nu în ultimul rând, ținând cont de specificul activităților ilegale în domeniu, o componentă foarte importantă a fost reprezentată de palierul cooperării internaționale.
Faptul că ultima evaluare a pieței negre a țigaretelor a scos în evidență un nivel minim istoric în România, din anul 2008, de când se realizează astfel de analize, constituie pentru noi o concretizare a eforturilor întreprinse și un exemplu de succes în gestionarea eficientă a unui fenomen infracțional.
Pe de altă parte, rezultatele pozitive obținute ne obligă să acordăm atenție în continuare acestui gen de criminalitate și, prin activitățile noastre, să fim în măsură să consolidăm succesul înregistrat în această perioadă.
Totodată, ținând cont de contextul regional generat de situația din Ucraina, se impune ca activitățile noastre să fie orientate și spre noile trenduri de manifestare a contrabandei cu țigarete, fiind cunoscut faptul că grupările infracționale își diversifică în mod continuu modurile de operare, fenomenul fiind întreținut de perspectiva obținerii unor câștiguri ilegale semnificative pe fondul diferenței mare de preț între țările extracomunitare și cele din U.E.
Astfel, pe acest palier, în primele 7 luni ale anului 2022, Poliția Română a desfășurat 118 acțiuni la nivel local și 50 de acțiuni la nivel zonal, pentru prevenirea și combaterea contrabandei cu tutun și produse din tutun, atât la nivelul frontierei de stat, cât și pe întreg teritoriul național.
Eforturile polițiștilor, din primele 7 luni ale anului, s-au concretizat în indisponibilizarea și scoaterea de pe piața neagră a peste 19 tone de tutun și aproximativ 55 de milioane de țigarete.
Acțiunile noastre s-au desfășurat în comun cu celelalte instituții competente și structuri ale Ministerului Afacerilor Interne. În urma acțiunilor efectuate, în perioada de referință, polițiștii au constatat 610 infracțiuni, dintre care 483 prevăzute de Codul Vamal, 116 prevăzute de Codul Fiscal și 11 prevăzute de Legea 241 din 2005.
Ce alte produse sunt preferate de rețelele de criminalitate organizată pentru contrafacere și contrabandă și care sunt zonele de proveniență?
La nivelul Poliției Române sunt evidențiate date statistice referitoare la principalele categorii de bunuri contrafăcute care sunt descoperite, indiferent de proveniența acestora. Acestea relevă că din punct de vedere cantitativ, semnificative sunt produsele textile, produsele cosmetice și țigaretele.
Astfel, în primele 7 luni ale anului 2022, au fost indisponibilizate bunuri în valoare totală de peste 25 de milioane lei, dintre care 171.314 din categoria produse textile, în valoare de aproximativ 20 de milioane de lei și 11.938 de produse cosmetice, în valoare de circa 2,5 milioane de lei.
Din perspectiva pericolului social ridicat pe care îl reprezintă intrarea în circuitul comercial a unor bunuri contrafăcute care pot fi consumate de populație, acordăm o atenție deosebită riscului introducerii în țară a produselor contrafăcute din categoria celor cu caracter medical, bunurilor alimentare și băuturilor, domenii în care cazuistica înregistrată prezintă un caracter izolat.
Aceleași categorii de produse prezintă, în general, riscuri și din punct de vedere al introducerii în țară prin încălcarea prevederilor legale în materia operațiunilor vamale, fără a fi contrafăcute.
În activitățile specifice pe care le desfășurăm, avem ca prioritate identificarea și destructurarea grupărilor infracționale care desfășoară activităţi economice ilegale de mare amploare, aplicând principiile „intelligence led policing” și „antreprizei criminale”.
Cum reușiți să țineți în frâu traficul de mărfuri contrafăcute și/sau de contrabandă care trec sau forțează granițele României în zone aglomerate, cum ar fi Portul Constanța? Este relația I.G.P.R. cu Autoritatea Vamală Română una pe deplin funcțională? Mai apar neconcordanțe, suprapuneri, întârzieri în acțiunile de prevenire, control și investigare?
Caracteristicile şi evoluția fenomenului sunt în directă dependență de poziționarea geografică a României ca și frontieră externă a Uniunii Europene, atât prin frontiera terestră la granița cu Serbia, Moldova şi Ucraina, cât şi prin deschiderea la Marea Neagră.
În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, Direcţia și structurile teritoriale corespondente cooperează cu celelalte unităţi ale MAI, cu instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate.
Un rol foarte important îl are cooperarea cu instituțiile cu atribuții de reglementare și control a acestor categorii de activități, context în care se evidențiază și cooperarea cu Autoritatea Vamală Română. Pentru gestionarea situației operative specifice acestei zone, în afară de Autoritatea Vamală Română, cooperăm și cu celelalte instituții cu atribuții specifice, dintre care menționez Poliția de Frontieră Română.
Acțiunile comune au la bază analizele de risc și rezultatele analizelor strategice/operaționale întocmite la nivelul instituțiilor partenere, coroborate și cu informațiile reieșite din cazuistica înregistrată. De asemenea, suportul de specialitate al autorității vamale este foarte important și cu ocazia exploatării probatoriului în dosarele penale pe care le avem în lucru.
Experiența practică și lecțiile învățate contribuie permanent la adoptarea demersurilor necesare pentru eficientizarea cooperării la toate nivelurile.
În mai 2021, U.E. și-a adoptat prioritățile pentru următorii patru ani privind combaterea criminalității grave și organizate. Prioritățile trebuie puse în aplicare între 2022 și 2025 în cadrul „Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale” (EMPACT). Este România „în cadență” cu celelalte state din Uniune la acest capitol?
În acest context, polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice desemnați ca reprezentanți în cadrul EMPACT (Platforma Multidisciplinară Europeană Împotriva Amenințărilor Criminalității) contribuie la activitățile care se derulează în cadrul Ciclului de Politici UE 2022 – 2025.
Astfel, ofițerii Direcției asigură reprezentarea României prin participarea în cadrul a patru grupuri de lucru EMPACT în domeniul criminalității economice, respectiv:
-MTIC (MISSING TRADER INTRA COMMUNITY) FRAUD, în domeniul fraudelor la regimul TVA în tranzacțiile intracomunitare;
– EXCISE FRAUD, în domeniul fraudelor la regimul accizelor;
-MONEY LAUNDERING AND ASSET RECOVERY, în domeniul spălării banilor și recuperării prejudiciilor;
-INTELLECTUAL PROPERTY (IP) CRIME, COUNTERFEITING OF GOODS AND CURRENCIES, în domeniul proprietății intelectuale.
Activitatea desfășurată de polițiști pe această linie este una semnificativă, fiind soluționate toate solicitările legate de prioritățile la care România este parte, inclusiv asumarea rolului de participant/leader/co-leader în cadrul planurilor comune de acțiune desfășurate la nivelul platformei de cooperare.
Implicarea și contribuția colegilor mei la implementarea priorităților europene se bucură de aprecierea și sprijinul reprezentanților Europol și ai celorlalte state participante, sens în care vom continua să abordăm cu responsabilitate și prioritar această componentă a activităților noastre.
Criminalitatea economică din ziua de azi se bazează în foarte mare măsură pe tehnologiile emergente, care au dat aripi cu o anvergură impresionantă infractorilor bine organizați. Reușesc specialiștii Poliției Române să țină pasul cu „loviturile” care se bazează pe sisteme digitale tot mai sofisticate, comunicații tot mai dificil de urmărit, viteze tot mai mari de „operare”?
Criminalitatea economico-financiară se manifestă ca un fenomen deosebit de complex prin valoarea materială a prejudiciilor cauzate societăţii în ansamblul său, cât şi prin implicaţiile avute în toate domeniile economice şi sociale, afectând în mod grav bugetul general consolidat, patrimoniul public şi privat, sănătatea şi securitatea consumatorilor, precum şi competitivitatea şi concurenţialitatea mediului de afaceri.
Evaluarea cazuisticii instrumentate evidențiază tendințe noi de manifestare a criminalității specifice, inclusiv în contextul generat de pandemia COVID-19 și de conflictul din Ucraina, oportunitățile oferite de noile tehnologii și sisteme digitale fiind valorificate de structurile infracționale care își vor diversifica modul de operare prin mutarea antreprizei criminale în mediul virtual, determinând un răspuns pe măsură al Poliţiei Române, prin structurile de specialitate.
Dealtfel, și Strategia naţională împotriva criminalităţii organizate 2021-2024 abordează evoluţiile înregistrate în domeniul tehnologic, mai ales în cel informatic, care au permis transferul mai multor operaţiuni în mediul virtual, unde poate fi constatată o prezenţă în creştere a criminalității organizate.
Impactul determinat de progresele tehnologice și folosirea acestora de către grupările de criminalitate organizată, în principal pentru ascunderea identității, îngreunarea stabilirii trasabilității activităților infracționale și implicarea mai multor jurisdicții reprezintă unul dintre factorii relevanți. Astfel, ne aflăm într-un real apogeu al criptomonedelor și tehnologiei blockchain, al dark-web-ului și a tot ceea ce reprezintă mediul virtual aflat la dispoziția organizațiilor criminale, odată cu trecerea tot mai agresivă în zona online a activităților.
De asemenea, globalizarea și creşterea interconectivităţii economice, în special în ceea ce privește sistemele și fluxurile financiare, mobilitatea produselor și comportamentele neloiale ale unor entități străine în relațiile economice, influențează evoluția activităților economice ilegale.
În acest context, pentru a ține pasul cu noile evoluții generate de tehnologiile emergente, avem în vedere mai multe demersuri de adaptare a activităților, referitoare la: măsuri organizatorice (de exemplu: constituirea unui compartiment de investigații online în cadrul direcției în cursul anului 2021); asigurarea pregătirii profesionale de specialitate a personalului și specializarea acestuia pentru realizarea unor investigații eficiente în mediul online; dezvoltarea componentei proactive a activității de investigare în mediul virtual; utilizarea noilor tehnologiilor de căutare și analiză a informațiilor; continuarea digitalizării accesului la aplicațiile/bazele de date existente la nivelul instituțiilor abilitate.
Pe acest palier, având în vedere diversitatea, specificitatea și complexitatea aspectelor care se subsumează domeniilor economice și activităților de prevenire și combatere a infracționalității specifice, sunt relevante atât activitățile de pregătire în cadrul instituțional.
Cunoaștem că protecția drepturilor de proprietate intelectuală, și în mod particular drepturile de proprietate industrială, a fost, ca să spunem așa „prima dragoste” în cariera dumneavoastră de polițist. Mai aveți în prezent timp și pentru aceste tipuri de încălcări ? Ce opinie aveți cu privire la seria de evenimente Gala Proprietății Industriale organizate de noi și ce credeți că ar mai putea fi de interes pentru acest domeniu ?
Protecția drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă unul dintre domeniile de intervenție subsumate obiectivului strategic de asigurare a unui climat de legalitate mediului de afaceri, asumat la nivelul Poliției Române, constituind o prioritate a structurilor de investigare a criminalității economice.
De altfel, în anul 2021, în contextul intensificării activităților desfășurate de autoritățile de aplicare a legii din România pentru protecția proprietății intelectuale, la nivelul Direcției de Investigare a Criminalității Economice a fost înființat și funcționează un serviciu exclusiv pentru investigarea infracțiunilor la regimul drepturilor de proprietate intelectuală, care are în competență criminalitatea economică din acest domeniu, manifestată sub forma infracțiunilor care aduc atingere drepturilor de autor și/sau drepturilor de proprietate industrială, inclusiv în mediul online.
O altă realizare importantă înregistrată în cursul anului 2022 este reprezentată de faptul că acțiunile constante și măsurile organizatorice luate la nivelul Poliției Române și al celorlalte instituții cu atribuții în domeniul protecției proprietății intelectuale au contribuit la scoaterea României de pe „Lista de supraveghere” a Reprezentantului pentru comerț al Statelor Unite ale Americii, agenția Guvernului S.U.A. care se ocupă de relațiile internaționale.
Relevanța realizării este dată de faptul că, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, România este scoasă de pe lista de supraveghere, fiind astfel recunoscut formal că țara noastră are capacitatea de a depăși limitele semnalate anterior în ceea ce privește protecția drepturilor de proprietate intelectuală.
Printre elementele concrete care au contribuit la această realizare, se numără și faptul că la nivelul Direcției de Investigare a Criminalității Economice din I.G.P.R. a fost înființată o structură specializată în cazurile de piraterie online, precum și desemnarea unor polițiști pentru investigațiile în domeniu.
Cu această ocazie, vreau să evidențiez încă o dată importanța deosebită pe care instituțiile din România o acordă protecției proprietății intelectuale, concretizată inclusiv prin desemnarea în anul 2022 a unui coordonator național în domeniul proprietății intelectuale la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, alături de care vom contribui la continuarea demersurilor de eficientizare a activităților specifice, inclusiv prin elaborarea unei strategii naționale în domeniu.
