Interviu cu av. Andrei Croitoru, Counsel, act Botezatu Estrade Partners, primul avocat care a obținut acreditarea de Certified Fraud Examiner dezvăluie sensul investigațiilor corporative în România.
Ce înțelegem prin investigații corporative?
Spre deosebire de țările occidentale, unde activitățile de prevenție și gestionare a neregulilor desfășurate la nivelul companiilor au o istorie îndelungată (inclusiv în plan legislativ), în România investigațiile corporative reprezintă un fenomen relativ nou, care se află însă într-o evoluție continuă și care este întâlnit din ce în ce mai des în activitatea companiilor mari care activează în România.
Pentru o mai bună ilustrare a conceptului, trebuie să avem în vedere, pentru început, natura investigațiilor corporative. În ciuda titulaturii, care poate induce în eroare, acestea sunt diferite de investigațiile oficiale care sunt desfășurate de autoritățile naționale sau ale Uniunii Europene, funcționalitatea și finalitatea celor două tipuri de investigații fiind diferite.
Investigațiile corporative au un pronunțat caracter intern și reprezintă un instrument deseori necesar și deosebit de util, care permite managementului unei companii să reacționeze adecvat față de situații precum suspiciuni de încălcare a legii (de tipul faptelor de corupție, spălare a banilor, fraude, dar și nereguli care sunt sancționate de alte legi decât cele penale) sau în ceea ce privește anumite proceduri oficiale derulate de autorități.
Altfel spus, prin intermediul unei investigații corporative, managementul va putea să identifice, cu ajutorul unor specialiști, dacă anumite nereguli au avut loc în interiorul companiei sau în legătură cu activitatea companiei și să decidă în cunoștință de cauză cu privire la măsurile pe care trebuie să le ia în legătură cu aspectele constatate în urma investigației.
Ce anume declanșează nevoia unei investigații corporative?
Investigațiile pot fi desfășurate în legătură cu încălcări variate ale legii care au loc în diverse industrii și întotdeauna au la bază nevoia managementului de a înțelege ce s-a întâmplat și de a reacționa corect din punct de vedere legal și de business.
În unele cazuri, lipsa unei investigații poate constitui o neregulă de sine stătătoare ori poate agrava răspunderea persoanei juridice sau a managementului, mai ales când legea obligă persoanele juridice să desfășoare astfel de investigații. În aceste situații, pot fi atrase diferite tipuri de răspundere, uneori simultan, în funcție de circumstanțele cazului concret.
Un exemplu de astfel de obligație legală este chiar noua lege a avertizorului de integritate în interes public (legea whistleblowing), intrată în vigoare la data de 22.12.2022. Legea obligă persoanele juridice care primesc raportări interne despre încălcări ale legii care s-au produs sau care este posibil să se producă în interiorul companiei (persoanelor juridice), să întreprindă acțiuni subsecvente și să soluționeze raportările prin intermediul unei persoane, al unui compartiment intern sau al unui terț (e.g. o echipă de investigație).
Încălcări ale legii pot fi descoperite în diferite moduri, iar statistic cea mai importantă resursă pentru descoperirea fraudelor interne sunt raportările. Conform documentului Occupational Fraud 2022: A Report to the Nations (Frauda Ocupațională 2022: un Raport către Națiuni) întocmit de Association of Certified Fraud Examiners (Asociația Examinatorilor de Fraudă Certificați) aproximativ 42% din investigațiile interne la nivel global au avut ca sursă de pornire o raportare din partea unui angajat, client sau partener contractual, iar legea whistleblowing, deși impune numeroase obligații, protejează atât avertizorii, cât și interesele companiilor care activează în România și care sunt expuse riscurilor de încălcare a legii în mod natural.
Ca regulă generală însă, necesitatea unei investigații interne apare în virtutea principiilor guvernanței corporative – în concret, a obligațiilor pe care managementul unei companii le are când există suspiciuni că în interiorul companiei legea a fost încălcată, iar compania este expusă unui risc de răspundere.
Există un specific al acestor investigații în România?
În general, în cazul neregulilor săvârșite în sau din interiorul companiilor, există numeroase dificultăți legale și tehnice specifice demersului de înțelegere a ceea ce s-a întâmplat în concret, pentru a descoperi cine sunt persoanele responsabile și cum au fost săvârșite faptele, care sunt consecințele produse și care ar fi calea legală de urmat pentru limitarea consecințelor și recuperarea eventualelor prejudicii, iar toate acestea cu cât mai puține consecințe negative care ar putea zădărnici demersurile ulterioare.
În fiecare jurisdicție, investigațiile corporative au un anume specific, fiind, în primul rând, limitate de cadrul legal existent și de particularitățile unor proceduri în legătură cu care se desfășoară (e.g. administrative sau penale), dar și de modul de organizare și de politicile interne ale companiei vizate.
Există numeroase reguli și limitări referitoare la probe și modalitatea de obținere a acestora în cadrul investigațiilor corporative (spre exemplu, referitoare la obținerea și manipularea unor înscrisuri sau documente electronice, obținerea accesului la laptopul și corespondența e-mail de serviciu a angajaților sau intervievarea unor angajați), precum și cu privire la măsurile pe care compania le poate lua în cursul investigațiilor.
De aceea, în funcție de anvergură și specific, investigațiile corporative trebuie să fie desfășurate cu asistență juridică de specialitate, astfel încât să fie evitate interferențele cu obligațiile legale active care ar putea afecta viabilitatea demersului și a căror încălcare poate atrage după sine și consecințe negative.
Care sunt recomandările pentru alegerea echipei care să se ocupe de o investigație corporativă?
Întrebarea este binevenită, deoarece compunerea unei echipe adecvate este esențială pentru eficacitatea investigației corporative. Investigațiile corporative necesită, de regulă, un efort comun al mai multor specialiști care posedă cunoștințe în diferite domenii, în funcție de industria în care activează compania vizată.
Dacă managementul decide că trebuie să investigheze, spre exemplu, o suspiciune de fraudă, trebuie stabilită echipa adecvată din cadrul companiei și din exterior, care poate fi compusă din departamentul juridic și/sau avocați, personal IT și/sau HR, specialiști forensic și persoane care au cunoștințele necesare despre industrie și despre organizație, pentru a facilita înțelegerea modului de comitere a fraudei în interiorul companiei.
Succesul unei investigații nu depinde însă doar de cunoștințele și abilitățile membrilor echipei, ci inclusiv de caracteristicile individuale care ajută echipa de investigație să acționeze în mod coordonat și să aleagă tehnicile de investigație necesare.
În funcție de complexitate, investigațiile interne pot fi conduse de un Certified Fraud Examiner (persoană care este instruită în toate aspectele unei astfel de investigații), de auditori și/sau de un Legal Counsel (local sau internațional), individual sau împreună cu un avocat.
Este crucial ca un Legal Counsel să fie implicat în investigațiile interne, cel puțin pentru respectarea exigențelor legale ale investigației.
În ceea ce privește cooptarea unui avocat în conducerea sau supravegherea unei investigații, aceasta este benefică inclusiv din perspectiva confidențialității pe care legea o oferă unei astfel de investigații, întrucât în România și la nivel european secretul profesional între avocat și client este protejat de lege.
Sunteți primul avocat care a obținut acreditarea de Certified Fraud Examiner. Povestiți-ne, vă rugăm, ce înseamnă acest lucru.
Într-adevăr, sunt încântat să întrunesc astăzi atât calitatea de avocat penalist, cât și pe aceea de Certified Fraud Examiner. Această reușită personală, pe de o parte, mi-a permis să aprofundez cunoștințele dobândite în decursul anilor ca avocat penalist în domeniul White Collar Crimes – în special în domeniul prevenirii, identificării și înțelegerii infracțiunilor economice, iar pe de altă parte, a contribuit la diversificarea cazuisticii în domeniul răspunderii penale corporative.
Acreditarea CFE reprezintă astfel o confirmare a specializării în domeniul investigațiilor corporative, de la momentul debutului până la momentul finalizării unei investigații – fiind complementară abilităților dobândite în acest domeniu în activitatea de avocat penalist care a asistat companii multinaționale în investigarea unor cazuri complexe de fraudă internă, precum și în cadrul act Botezatu Estrade Partners unde, făcând parte din echipe pluridisciplinare de avocați, am gestionat investigații corporative care au acoperit ca regulă mai multe arii de practică.
În încheiere, chiar dacă în practică am desfășurat numeroase activități de prevenție penală, astfel cum sunt, spre exemplu, revizuirea politicilor de compliance AML/antifraudă/anticorupție sau efectuarea trainingurilor necesare cu angajații și cu managementul companiilor, am remarcat că investigațiile corporative au deopotrivă un rol important, având un efect descurajant în sine și contribuie inclusiv la prevenția penală, atunci când în interiorul companiilor există certitudinea că suspiciunile privind neregulile vor fi investigate, iar persoanele identificate ca fiind responsabile vor fi raportate organelor judiciare și sancționate în mod corespunzător.
