Search
Luni 25 Septembrie 2023
  • :
  • :

Profesionistul în contabilitate, în prima linie de luptă pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în anul 2023

Conf. univ. dr. Marcel Vulpoi, director general, Vulpoi & Toader Management 

 

Sfârșitul anului 2022 a adus cu sine și mult așteptatul Raport de țară privind evaluarea națională a riscurilor de spălare a banilor și finanțării terorismului, aferent perioadei 2018 – 2020, la care și-au dat concursul principalele instituții publice din România implicate în reglementarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, cu sprijinul experților Comisiei Europene, raport ce a consimțit principalele riscuri și pericole la care sunt expuse entitățile raportoare din România. 

Încetinit din cauza efectelor pandemiei de COVID-19, Raportul de țară a consfințit ceea ce practicanții serviciilor de contabilitate și fiscalitate resimt în munca lor de zi cu zi, și anume rolul pe care îl au în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și riscul la care sunt expuși zilnic în relația cu clienții lor, și asta pentru că rolul expertului contabil/contabilului autorizat este acela de a asigura „sănătatea” financiară a unui business și implicit a companiilor pe care le reprezintă.  

Expertul contabil și contabilul autorizat, alături de profesioniștii în drept sunt, prin natura meseriei lor și a standardelor de etică profesională de care sunt responsabili, în prima linie privind combaterea și prevenirea spălării banilor. De ce? Pentru că prin specificul atribuțiilor lor și al relației strânse pe care o au cu clienții lor, pot detecta și preveni încă de la început principala infracțiune predicat generatoare de venituri infracționale, și anume evaziunea fiscală. Așa cum a rezultat și din analiza Raportului privind evaluarea națională a riscurilor de spălare a banilor și finanțării terorismului, în cazul României, evaziunea fiscală deține ponderea cea mai mare în rândul infracțiunilor generatoare de venituri infracționale, și asta pentru că aceste venituri rezultate din evaziunea fiscală sunt cele mai pretabile a fi reciclate și, în consecință, riscurile asociate spălării banilor proveniți din evaziunea fiscală sunt ridicate. 

Tocmai din această perspectivă, expertul contabil/contabilul autorizat este expus zilnic unui risc în ceea ce privește implicarea în fenomenul de spălare a banilor și a finanțării terorismului, având în vedere, pe de o parte, faptul că serviciile pe care le oferă pot fi atractive pentru persoanele ce săvârșesc astfel de infracțiuni, deoarece prin aceste servicii se poate facilita crearea unei aparențe de legitimitate pentru fonduri având o proveniență ilicită, iar pe de altă parte, prin reputația profesională pe care le-o conferă statutul lor, pot crea aparența de onorabilitate și legalitate de care aceste persoane se pot folosi pentru a înșela vigilența entităților raportoare. Așa cum reiese și din Raportul privind evaluarea națională a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului 2022, profesionistul în contabilitate a reprezentat unul dintre canalele cele mai expuse fenomenului de spălare a banilor, prin anumite tipologii legate de activitatea acestora și anume:  

  • înregistrarea în contabilitatea unor societăți controlate de infractori a unor facturi fictive emise de firme cu comportament tip fantomă; 
  • neînregistrarea în contabilitatea unor firme a operațiunilor realizate și a veniturilor obținute din comercializarea unor mărfuri;  
  • întocmirea unor facturi fictive care atestă vânzarea unor mărfuri către mai multe societăți cu comportament tip fantomă;  
  • înregistrarea în contabilitate a unor facturi și încasarea contravalorii acestora pentru servicii care în realitate nu au fost prestate;  
  • crearea unor circuite financiare fictive, constând în înregistrarea în contabilitate și decontarea unor cheltuieli pentru bunuri și servicii, în beneficiul unor persoane juridice private, care, în realitate nu și-au îndeplinit obligațiile pentru care au fost plătite. 

Pentru profesioniștii care oferă servicii de contabilitate devine imperios necesar să își evalueze în permanență, atât la începutul relațiilor comerciale, cât și pe parcursul lor, riscurile asociate serviciilor ce le oferă și să își creeze mecanismele de răspuns și de mitigare a acestor riscuri, întrucât aceste riscuri devin automat riscuri reputaționale, iar în profesia aceasta riscul reputațional este vital. Declanșarea oricăruia din factorii de risc poate produce efecte iremediabile asupra reputației expertului contabil/contabilului autorizat și viitorului său profesional. 

Din această perspectivă, profesioniștii în servicii de contabilitate trebuie să întreprindă toate diligențele pentru identificarea atât a riscurilor profesionale asociate spălării banilor și finanțării terorismului, cât și a riscurilor generate de relația contractuală cu clienții săi și să implementeze măsuri suficiente și eficiente de diminuare a impactului acestora. Să trecem în revistă principalele provocări pe care profesioniștii în servicii de contabilitate le întâmpină atunci când trebuie să identifice, evalueze și diminueze riscurile asociate spălării banilor și finanțării terorismului. 

 

PROFESIONIȘTII ÎN SERVICIILE DE CONTABILITATE TREBUIE SĂ ÎȘI CUNOASCĂ FOARTE BINE CLIENTUL 

Probabil cea mai mare provocare pentru experții contabili/contabilii autorizați o reprezintă cunoașterea clientelei. Este vital pentru un expert contabil/contabil autorizat să își cunoască clientul atât la începutul relației profesionale, cât și pe toată perioada derulării acesteia. Provocarea cea mai mare intervine atunci când trebuie să alegem granularitatea nivelului de investigare a beneficiarului real al clientului, sursa informațiilor publice ce pot fi interogate și resursele alocate în raport cu beneficiile rezultate din semnarea unui contract de prestări servicii cu acel client. De foarte multe ori, un potențial client poate părea ușor „iritatîn momentul în care i se solicită informații referitor la structura acționariatului său și/sau la interesele economice ale diverselor persoane fizice sau juridice implicate în structura clientului. De cele mai multe ori, clientul poate pune la dispoziție un certificat constatator emis de Oficiul Național Registrul Comerțului sau un extras din Registrul Beneficiarilor Reali de pe lângă Oficiul Național Registrul Comerțului, dar pot fi ele satisfăcătoare, în cazul în care structura acționariatului clientului este foarte complexă, iar informațiile furnizate nu conduc la identificarea imediată a beneficiarului real? Și atunci, ce este de făcut? Desigur, investigații independente din surse publice, oferite gratis sau contra cost.  

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare asigură accesul la registrele de beneficiari reali ținute de Oficiul Național Registrul Comerțului sau Ministerul Justiției, în conformitate cu normele privind protecția datelor cu caracter personal, printre altele, oricărei persoane fizice sau juridice, iar accesul la registrul ținut de ANAF (pentru fiducii) e asigurat oricărei persoane fizice sau juridice care poate demonstra un interes legitim. Această prevedere este transpunerea în legislația națională a dispozițiilor Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, modificată de Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului. Aceeași lege vine în ajutorul entităților raportoare ca, în sprijinul demersurilor sale legitime de cunoaștere a clientelei, entitățile raportoare, să aibă acces gratuit în baza unei solicitări, la aceste informații. 

Legislația națională privind declararea beneficiarului real permite persoanelor juridice înregistrate în România ca, în cazul în care complexitatea acționariatului nu poate conduce la identificarea uneia sau a mai multor persoane care să controleze direct sau indirect 25% din capitalul social sau din drepturile de vot și dacă nici nu există alte mijloace de control identificate, să poată declara la Oficiul Național Registrul Comerțului, ca beneficiar real, o persoană cu rangul cel mai înalt în cadrul agentului economic, de cele mai multe ori un administrator numit de AGA pe o perioadă limitată, de multe ori angajat al companiei. Și atunci, putem considera că acesta este cu adevărat beneficiarul real al clientului nostru? Cu siguranță, nu.  

Incertitudinea cu privire la veridicitatea adevăratului beneficiar real va deveni și mai accentuată o dată cu posibilele consecințe asupra transparenței beneficiarului real cauzate de Hotărârea CJUE în cauzele conexate C-37/20 Luxembourg Business Registers și C-601/20 Sovim, care stabilește că art. 1 pct. 15 lit. c) din Directiva (UE) 2018/843 este invalid, în raport cu Carta drepturilor fundamentale UE, în ceea ce privește modificarea adusă art. 30 para. 5 alin (1) lit. c) din Directiva (UE) 2015/849, prevedere care acum stabilește că statele membre se asigură că informațiile privind beneficiarul real sunt accesibile în toate cazurile oricărui membru al publicului larg. Ce înseamnă acest lucru? Că „accesul publicului larg la informațiile privind beneficiarii reali constituie o ingerință gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal consacrate la articolele 7 și 8 din Cartă. Într-adevăr, informațiile divulgate permit unui număr potențial nelimitat de persoane să se informeze asupra situației materiale și financiare a unui beneficiar real. În plus, consecințele potențiale pentru persoanele vizate, care rezultă dintr-o eventuală utilizare abuzivă a datelor lor cu caracter personal sunt agravate de faptul că, odată puse la dispoziția publicului larg, aceste date pot fi nu numai consultate în mod liber, ci și păstrate și difuzate”. Cu alte cuvinte, CJUE consideră că măsurile luate de statele membre UE până în prezent privind accesul la informațiile privind beneficiarii reali – în baza unui cont on-line și a unei circumstanțe excepționale – nu sunt de natură a asigura o pondere echilibrată între obiectivele Directivei și prevederile art. 7 și 8 din Carta Drepturilor Omului, și nici suficiente garanții de protecție a datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate. 

Lucrurile devin și mai complicate în momentul în care identificarea beneficiarului real implică interogarea bazelor de date din circumscripții mai puțin cooperante sau din afara spațiului Uniunii Europene. Eforturile de Client Due Dilligence depuse de expertul contabil/contabilul autorizat se pot dovedi a fi nejustificate în raport cu obiectul contractului sau pur și simplu este posibil ca ele să nu fie încununate de succes. Cu siguranță toate aceste eforturi se răsfrâng în rating-ul ridicat al riscului asociat clientului și implementarea de măsuri suplimentare de monitorizare a comportamentului fiscal al acestuia.  

Iar dacă la acestea mai adăugăm și faptul că, în eforturile de aplicare a măsurii de cunoaștere a clientelei, profesionistul în servicii contabile identifică și o persoană expusă public în structura acționariatului clientului sau care poate avea interese directe sau indirecte în activitatea economică a clientului, atunci eforturile de forensic ale expertului contabil/contabilului autorizat devin și mai evidente, iar de cele mai multe ori, informațiile referitoare la aceste legături între persoanele expuse public și client, fie direct, fie prin interpuși sau afini devine o activitate dificilă, din cauza lipsei de surse reale, deschise și credibile.  

 

PROFESIONIȘTII ÎN SERVICII DE CONTABILITATE TREBUIE SĂ ÎȘI EVALUEZE FOARTE BINE RISCURILE GENERATE DE VULNERABILITĂȚILE SERVICIILOR OFERITE 

Serviciile de contabilitate sunt, prin natura lor, expuse unor vulnerabilități specifice, cauzate pe de o parte de natura serviciilor oferite clienților lor, cât și de natura relațiilor dezvoltate în timp cu aceștia. 

În activitatea de zi cu zi, profesioniștii în servicii de contabilitate se confruntă cu diverse solicitări de consultanță din partea clienților prin care să încerce să ascundă, prin intermediul entităților pe care le controlează sau dețin, proveniența ilicită a unor fonduri sau înființarea sau interpunerea unor societăți cu structură complexă în tranzacțiile lor. Nu de puține ori, profesionistul în servicii de contabilitate se poate confrunta cu riscul de a fi implicat în procesul de spălare a banilor, fie în etapa de stratificare a spălării banilor, fie în etapa de integrare a spălării banilor, fie în ambele situații. Un exemplu în acest sens îl reprezintă cel în care clientul solicită expertului contabil/contabilului autorizat servicii de consultanță privind operațiuni financiare de vânzare/cumpărare/cedare a unor proprietăți, urmate apoi imediat de utilizarea veniturilor rezultate în diverse investiții.  

 

Ca o concluzie, putem spune că responsabilitatea profesionistului în contabilitate devine astfel mult mai accentuată în perspectiva anului 2023, o dată cu integrarea lui nemijlocită în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului. Astfel, pe lângă activitățile conferite de Ordonanța nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, cu modificările ulterioare, profesionistul în contabilitate va fi parte integrantă din prevenirea fenomenului de spălarea banilor, prin identificarea și evaluarea riscurilor asociate acestui fenomen, atât din punctul de vedere al clientelei sale, cât și în ceea ce privește serviciile oferite și să poată identifica și implementa măsuri suficiente și eficiente de cunoaștere a clientelei, ca măsuri de răspuns adresate riscurilor identificate. Iar prin abilitățile de detectare și de raportare a posibilelor tranzacții suspecte sau neobișnuite, profesionistul în contabilitate devine un partener viabil al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și Finanțării Terorismului în eforturile de diminuare a fenomenului de spălare a banilor și finanțării terorismului.