Dr. Mirela Iovu, președinte, Asociația Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar-Bancar
Profesiile juridice nu au gen! Adevăr sau fals? De regulă, nu ne adresăm unui profesionist al dreptului de gen feminin cu „doamna judecătoare”, „doamna procuroare”, „doamna consilieră juridică”, „doamna notară”, „doamna avocată”, „doamna grefieră”, deși ar trebui să o facem, pentru a sublinia că din profesie fac parte profesioniști de ambele genuri, atât femei, cât și bărbați. Regulile gramaticale ale limbii române sunt stricte atunci când vine vorba de denumirea profesiilor… stabilind un standard masculin, iar femeile trebuie să se încadreze în acest standard.
Este mai degrabă o problemă de care ar trebui să se ocupe cei care elaborează Clasificarea ocupațiilor din România și Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse… (pentru că tot ne place să „copiem”, poate urmăm exemplul Spaniei, al Franței, al Germaniei și al Austriei, unde a fost făcută deja feminizarea numelor de profesii de multă vreme)!
Profesiile juridice se număra printre cele mai „promițătoare” și „glamouros” profesii urmate de femeile din întreaga lume, pentru că mai mult de 60% din absolvenții de drept sunt femei! Din păcate, tot statisticile arată că absolventele de drept care urmează o carieră juridică, renunță în procent de 20% la profesie, alegând viața personală sau o profesie mai puțin solicitantă, în locul unei cariere juridice.
Indiferent de genul lor, profesiile juridice trec printr-o schimbare semnificativă, chiar ireversibilă pe alocuri, datorită tehnologiei și inovării. Echipele de juriști, în special cei din industria financiar-bancară, trebuie să se adapteze nevoilor în schimbare ale clienților, să învețe să inoveze și să folosească tehnologia pentru a da mai multă valoare și profitabilitate, atât serviciilor juridice, cât și afacerilor pe care le consiliază.
Dezvoltarea profesiilor juridice, dezvoltarea profesională a departamentelor juridice și investițiile în modernizarea funcției juridice din sistemul financiar-bancar sunt esențiale pentru bunul mers al oricărei afaceri sau activități, de aceea este importantă elaborarea unui plan strategic de management al cunoștințelor juridice care încurajează inovarea, introducerea tehnologiei, de pregătire profesională continuă, schimbul de experiență teoretică și practică, multidisciplinară și adaptată la viitor.
Astăzi aproape că nu mai există vreo activitate publică ori privată care să nu se bazeze pe servicii juridice, fie că sunt prestate de departamente juridice/juriști proprii, fie prin servicii juridice externalizate către avocați (sau o combinație a celor două), iar în viitor, rolul și importanța serviciilor juridice prestate de profesioniști specializați în diferitele domenii ale dreptului va fi din ce în ce mai pregnat! Practic, pentru a se limita riscurile juridice, reputaționale, operaționale orice activitate desfășurată ori afacere derulată, ar trebui să fie susținută în prelabil cu o opinie juridică!
Juriștii sunt un „must have”, o resursă valoroasă fără de care nicio instituție financiar-bancară nu și-ar putea fructifica la maximum potențialul de afaceri.
Proiectat în viitor, juristul din sistemul financiar-bancar va fi un jurist business oriented, specializat, multidisciplinar, tech, digital, pro-activ, versatil, dar și un contributor strategic la implementarea strategiilor de afaceri!
Dar nu putem vorbi de „viitor” fără evocarea „trecutului” și fără înțelegerea motivelor apariției profesiei de consilier juridic în contextul „desprinderii” acesteia de profesia de avocat în anii ’50! Câți dintre noi nu ne-am întrebat de ce există astăzi două profesii – avocatul și consilierul juridic – și de ce s-a „reușit” să fie reglementată profesia de consilier juridic, cu așa de mare întârziere, efort și presiuni, abia în 2003?!
„Primul pas”, în sensul apariției în România a profesiei de jurisconsult, a constat în desființarea corpului profesional al avocaților publici și acordarea acestora a statutului de „avocați jurisconsulți” prin Decretul nr. 173/1949 pentru reglementarea funcționării serviciilor juridice ale ministerelor, sfaturilor populare și instituțiilor de stat, care a abrogat Legea din 10 noiembrie 1938 pentru organizarea corpului de avocați publici. Ulterior a fost emis Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea și funcționarea oficiilor juridice.
Practic, până la data de 10 iunie 1955, dată la care intră în vigoare Decretul nr. 143/1955, jurisconsulții erau membri ai colegiilor de avocați și doar de la această dată au trecut ca membri ai colectivelor regionale de jurisconsulți, care funcționau în sediile colegiilor de avocați sau în sediile tribunalelor. Denumirea de jurisconsult era una generică, fiind susceptibilă de „grade profesionale cu salarizarea corespunzătoare”, respectiv: jurisconsult stagiar, jurisconsult, jurisconsult principal, consilier juridic, consilier juridic principal și consilier juridic șef. Decretul 143/1955 a fost abrogat în decembrie 2003, după aproape 50 de ani, când a intrat în vigoare Legea 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.
Această breșă nedorită creată între cele două activități, care există și astăzi, trebuie „reparată”!
În ceea ce privește rolul consilierului juridic în organizație, Legea 514/2003 prevede chiar la art. 1, cităm: „Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor și intereselor legitime ale statului, ale autorităților publice centrale și locale, ale instituțiilor publice și de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum și ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află și în conformitate cu Constituția și legile țării”, iar la art. 4: „Consilierul juridic în activitatea sa asigură consultanță și reprezentarea autorității sau instituției publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apară drepturile și interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană juridică sau fizică, română sau străină; în condițiile legii și ale regulamentelor specifice unității, avizează și contrasemnează actele cu caracter juridic”.
Cu alte cuvinte, în accepțiunea legii speciale, rolul consilierului juridic în instituția în care este angajat sau numit ar fi acela de „gardă pretoriană” ori chiar de „cerber”. Chiar dacă intenția legiuitorului a fost să-i traseze consilierului juridic o astfel de misiune, în realitate, consilierul juridic nu se poate înscrie direct unui asemenea interes, chiar dacă este legitim, ci se subscrie prin elemente de diligență profesională cu atributele proprii de capacitate a exercițiului profesional.
El apără și conservă averea sau patrimoniul, nu îl creează, apară interesul „juridic și judiciar” al beneficiarului serviciilor sale, depunând toată diligența sa profesională pentru asta.
Sunt însă și industrii, precum cea financiar-bancară, unde așteptările, cerințele față de consilierii juridici și departamentele juridice sunt de a fi contribuitori strategici, orientați pro-activ către susținerea businessului și nu doar de a „veghea” sau de a „păzi” diligent activitatea desfășurată de instituție (deja acest rol începe să fie asumat de funcțiile sistemului de control – audit intern, control și conformitate). Acesta este noul trend, noua traiectorie de dezvoltare agilă, de adoptare a noilor tehnologii pe care s-au înscris instituțiile financiar-bancare în ultimii ani, iar consilierii juridici trebuie să fie în „prima linie” în cadrul unor echipe multidisciplinare, ca niște veritabili „avocați de afaceri” sau „in-house lawyers”, ceea ce și sunt de fapt, la fel cum și departamentele juridice din bănci sunt adevărate „firme de avocatură” in-house!
Exact trendul acesta de profesionalizare și specializare încă de pe băncile facultăților încercăm să îl urmăm acum prin Asociația Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar-Bancar! Participăm alături de facultățile de drept la întâlniri periodice cu studenții, pentru a le arăta acestora avantajele unei cariere de consilier juridic în sistemul financiar-bancar, perspectivele pe care le au construindu-și o carieră pe termen lung în această profesie. Am înființat de curând chiar și o Bursă pentru studenții la drept – BURSA ASOCIAȚIEI CONSILIERILOR JURIDICI DIN SISTEMUL FINANCIAR-BANCAR – tocmai pentru a-i putea selecta pe cei mai buni dintre studenți și pentru a le oferi șansa unei cariere în sistemul financiar-bancar după terminarea facultății, în cadrul departamentelor juridice.
Activitatea Asociației a primit un impuls generat de nevoia de schimbare și adaptare la noile trenduri din industria financiar-bancară, unde tehnologia ocupă cel mai important loc și, de asemenea, pe fondul unei importanțe din ce în ce mai mari acordate departamentelor juridice din instituțiile financiare, în special bănci. Unele dintre mecanismele de apărare pe care sistemul bancar le-a clădit de-a lungul timpului și la care consilierii juridici din bănci și-au adus un aport esențial sunt: o bună guvernanță corporativă, o cultură antifraudă și de integritate, un plan de integritate, un sistem de control intern, dezvoltat și eficient. Toate aceste mecanisme de apărare nu ar putea funcționa la modul optim, dacă nu ar exista funcția juridică alături de alte trei funcții esențiale dintr-o bancă: funcția de audit intern, funcția de administrare a riscurilor, funcția de conformitate.
Este foarte important de subliniat că pentru a asigura respectarea normelor legale și a standardelor de prudențialitate, dar mai ales pentru a susține strategia de afaceri, consilierii juridici care compun funcția juridică dintr-o instituție financiar-bancară sunt permanent preocupați de pregătirea profesională continuă, de atingerea excelenței. Asociația Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar-Bancar este forul care asigură comunității profesionale juridice din industria financiar-bancară prestigiu profesional, accesul la atingerea excelenței profesionale, apartenența la o ELITĂ profesională.
De asemenea, impulsionați fiind de Industria 4.0, care accelerează mediul de afaceri și cerințele consumatorilor, dar și de provocările privind transformarea digitală și inovarea, în prezent, pentru eficiență și rapiditate, multe dintre instituții le cer consilierilor juridici să se implice și să lucreze pe segmente dedicate în cadrul unor direcții de business dedicate, în echipe interdisciplinare, transfrontaliere chiar, cu suportul unor parteneri și consultanți externi. Aceasta implică mult studiu și cunoștințe pofesionale care exced sfera pur juridică. Consilierii juridici care activează astăzi în industria bancară trebuie să aibă cunoștințe temeinice despre tehnologie, marketing, media, business, digitalizare. Pentru a fi bine pregătiți pentru viitor, aceștia se pregătesc pentru o nouă disciplină, „dreptul noilor tehnologii”, întrucât și pentru consilierii juridici profesia se va derula în jurul tehnologiei!
Mai mult decât atât, există o mare preocupare pentru dezvoltarea și implementarea unor programe de incluziune financiară la nivel mondial, în special în țările care se confruntă cu un nivel de trai și de educație redus, la care sunt chemate să-și aducă o contribuție esențială și profesiile juridice. Conform celui mai recent studiu al Băncii Mondiale, cel mai facil acces la educație și incluziune financiară îl reprezintă tehnologia.
În majoritatea țărilor, în special cele dezvoltate, populația, cât și micii antreprenori au acces la serviciile financiare printr-un cont bancar, cu servicii digitale de plată atașate, fiind tot mai evidentă tendința globală de înlocuire a numerarului (acesta devenind nesigur și mai ales greu de gestionat, scump) cu moneda electronică. Acesta este și motivul pentru care Banca Mondială, alături de alți actori internaționali importanți, promovează conceptul de incluziune financiară („bank the unbanked”) pentru a sensibiliza actorii implicați (privați și publici) în vederea elaborării de politici publice și strategii, în scopul reducerii disparităților sociale și prin educație financiară.
Premisa acestei abordări constă în faptul că accesul la serviciile financiare, inclusiv prin intermediul tehnologiei mobile („smartphone”), al cardurilor, dar și al altor aplicații de tip Fintech, conduce la o incluziune financiară sustenabilă, durabilă, cu multiple beneficii, cum ar fi economisirea și transferul de numerar, accesul facil la credite („microfinance”), dar și la o mai bună educație, în general, nu numai financiară. Economisirea, creditarea, mobilitate financiară și educația financiară și, de ce nu, antreprenorială, sunt așadar factori-cheie ai incluziunii financiare.
În România, circa 50% din populația adultă deține un cont bancar, iar plățile se efectuează în mare parte în numerar și în mică parte printr-un cont bancar. De asemenea, gradul de utilizare a platformelor digitale, tranzacții on-line și prin terminale mobile este cel mai redus din întreaga Uniune Europeană, de numai 25%, față de o medie de 47%. Mai mult, 1/3 din populația nebancarizată primește plățile sub formă de subvenții, ajutoare sociale și pensii în numerar. Astfel, și gradul de incluziune financiară este cel mai mic dintre țările membre UE.
Această situație poate fi schimbată în bine atât grație unor politici publice și programe care țintesc incluziunea financiară, cât și a implicării masive a sistemului financiar-bancar în implementarea unor programe de educație financiară și antreprenorială care țintesc în special segmentul de populație tânără și populația din mediul rural și orașele mici. De asemenea, extrem de importantă pentru creșterea gradului de incluziune financiară este introducerea unor programe școlare de educație financiară timpurie, sub forma unor cursuri obligatorii, adecvate vârstei și nu doar opționale. Astfel de programe se află și pe „agenda” asociației noastre, noi susținând proiecte derulate de Asociația pentru Valori în Educație (www.ave-romania.ro).
Mult succes în 2022 și la cât mai multe provocări profesionale tuturor profesiilor juridice! NIHIL SINE… IURE!
