Suntem în plin proces de stabilire și conștientizare a instrumentelor de folosit împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului

Interviu cu Niculae Bălan, președinte, Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România 

Există preocupări solide și pe deplin justificate pentru întărirea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și, implicit, a finanțării terorismului la nivel global, european și național. Cum privește profesia pe care o reprezentați pericolul respectiv în noul context geomilitar? 

Problematica spălării banilor este una deosebit de complexă, cu multe variabile și profund dependentă de context. Din perspectiva practicienilor în insolvență, normele de prevenire și combatere a spălării banilor sunt esențiale pentru buna desfășurare a procedurilor de reorganizare. Multe dintre acțiunile din procedură necesită un consens, iar acest consens este îngreunat considerabil acolo unde apar suspiciuni, inclusiv legate de spălarea banilor.  

Dincolo de aceste aspecte însă, insolvența este un domeniu care se intersectează cu toate segmentele economiei, având în vedere că dificultățile financiare pot afecta orice tip de societate. În momentul în care devine administratorul judiciar al unei societăți aflate în dificultate, practicianul în insolvență este expus la toate riscurile și vulnerabilitățile la care este expusă societatea respectivă.   

Chiar dacă nu suntem în prima linie în ceea ce privește riscurile generate de noul context geomilitar, înțelegem felul în care fiecare parte a economiei locale trebuie să manifeste transparență și bună credință în comunicarea cu autoritățile, pentru a le fi de ajutor celor care într-adevăr sunt în prima linie în lupta contra spălării banilor și finanțării terorismului la nivel internațional.  

Noi ne străduim, pe cât posibil, să facem ceea ce ține de noi în lupta împotriva spălării banilor.   

Au fost/vor fi acțiuni de conștientizare a colegilor din breaslă cu privire la riscuri, legi și norme care vizează o protecție mai bună a organizațiilor din această perspectivă? 

În activitatea noastră de zi cu zi căutăm mereu să avem o cunoaștere cât mai bună a legislației în vigoare, atât în România, cât și la nivel european.  

Așa am înțeles noi să ne practicăm meseria încă de la începuturi și ne bucurăm să constatăm că Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) are o abordare similară. Asta ne ajută să avem un dialog foarte bun cu ONPCSB, așa că am putut clarifica multe dintre preocupările pe care le-am avut pe acest subiect de-a lungul timpului.  

În demersurile lor din ultimii ani, cu transpunerea legislației, implementarea bunelor practici și elaborarea Ghidului de Identificare a Beneficiarilor Reali, ONPCSB a avut constant ajutorul autorităților europene în domeniu. 

În ultimii trei ani, din discuțiile și corespondența cu ONPCSB a reieșit că practicianul în insolvență nu este beneficiarul real în societățile aflate în procedură de reorganizare, ci persoana generic numită deținătorul a 25% din acțiuni. În subsidiar, dacă nu poate fi identificată această persoană, atunci beneficiarul real este administratorul special al societății aflate în procedură.  

Același răspuns a fost și mai clar formulat în Ghidul de Identificare a Beneficiarilor Reali, cu un exemplu legat de o societate aflată în perioada de observație sau în faza de reorganizare și un alt exemplu legat de o societate aflată în faliment.  

Aceste informații sunt foarte importante și utile pentru practicienii în insolvență, deoarece o abordare în care practicianul în insolvență putea fi considerat beneficiarul real ar fi complicat suplimentar activitatea din procedură.  

Un alt aspect important pentru profesia noastră este faptul că formele de exercitare a profesiei de practician în insolvență, adică societățile și cabinetele individuale, nu au obligația de a depune declarația privind identificarea beneficiarului real.  

Normele UE, dar și cele naționale, în materie de combatere a spălării banilor sunt menite să îngreuneze ascunderea de fonduri generate ilegal prin straturi de societăți fictive și consolidează controalele asupra țărilor terțe cu grad ridicat de risc. Sunt departamentele financiare din economia locală conștiente, avizate și pregătite să se conformeze corect? 

În experiența noastră, departamentele financiare se conformează bine atunci când au un partener de dialog care să le răspundă la întrebări și să le ajute în găsirea soluțiilor. Normele Uniunii Europene și cele naționale sunt de câțiva ani încoace într-un proces constant de actualizare, ceea ce vine cu avantaje și dezavantaje.  

Pe de o parte este bine că legislația evoluează cu timpurile, pe de altă parte este complicată conștientizarea constantă a riscurilor și normelor. Să nu uităm, așa cum precizează experții din Consiliul Uniunii Europene, normele trebuie să se adapteze în permanență pentru a face față riscurilor generate de inovarea tehnologică, dimensiunile internaționale ale organizațiilor criminale, faptul că fluxurile financiare sunt din ce în ce mai integrate pe piața internă europeană și, nu în ultimul rând, infractorii demonstrează adevărată ingeniozitate atunci când exploatează lacunele și problemele din sistem.  

Cu alte cuvinte, eforturile de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului presupun atenție constantă și personal bine instruit.  

Oamenii sunt, în general, excedați de „vârtejul cotidian” și de comandamentele problemelor curente, ignorând pericolele în creștere. Există recomandări, atenționări și precauții atunci când se interacționează cu state care au statut incert, când se pune problema vehiculării de criptomonede, conturi suspecte, mesaje de phishing etc.?  

Cea mai bună recomandare este transparența și informarea. Persoanele care au de-a face, chiar și tangențial, cu activități sau entități ce pot crea probleme ar trebui să se pună la curent cu pașii care trebuie parcurși pentru ca toată lumea să fie în siguranță. Asta înseamnă în primul rând o identificare corectă și completă a beneficiarului real și o comunicare eficientă cu autoritățile când apare cel mai mic semn de suspiciune.  

Ce credeți că ar mai fi de propus pentru a spori eficiența luptei contra acestor fenomene? 

Mai e foarte mult de lucru în continuare în acest domeniu, atât în România cât și în Europa. Lucrurile se mișcă, într-adevăr, dar lupta e complicată. De exemplu, un raport al Curții Europene de Conturi concluziona în anul 2021 că eforturile Uniunii Europene pentru combaterea spălării banilor sunt fragmentate, iar implementarea lor este insuficientă. Iar dacă lucrurile stau așa la nivel european, este limpede că în statele membre, inclusiv în România, suntem în plin proces de stabilire și conștientizare a instrumentelor de folosit împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului.  

Despre UNPIR 

În peste două decenii de activitate, numărul societăților profesionale membre UNPIR a crescut de la 55 la peste 670, iar numărul membrilor persoane compatibile a crescut de la 365 la peste 3.000, organizați în 35 de filiale la nivel național. În prezent UNPIR este la începutul următoarei etape în evoluția profesiei de practician în insolvență.  

Abordarea UNPIR în reglementarea profesiei este eminamente occidentală, cu decizii susținute prin statistici, jurisprudență și experiență consistentă.  

Un alt aspect important pentru UNPIR este dialogul consecvent cu autoritățile, din care să rezulte inițiative și modificări legislative benefice atât pentru economia națională cât și pentru profesie. 

Misiunea UNPIR este promovarea reorganizării și insolvenței ca instrumente profesioniste de redresare economică. 

Printre obiectivele UNPIR se numără: 

• Stabilirea și menținerea cadrului legislativ necesar dezvoltării activității practicienilor în insolvență; 
• Promovarea încrederii în procedurile de insolvență și în activitatea practicienilor în insolvență; 
• Perfecționarea continuă a membrilor UNPIR sub aspect profesional și etic, în concordanță cu viziunea organizației, rolul practicianului în societate și legislația aplicabilă  
• Asigurarea concurenței loiale între practicienii în insolvență și combaterea practicilor neloiale, abuzive și frauduloase pe piața procedurilor de insolvență; 
• Asigurarea transparenței și informării asupra pieței procedurilor de insolvență; 
• Asigurarea aplicării standardelor de practică onestă pe piața procedurilor de insolvență