Conf. univ. dr. Gheorghe Gheorghiu, membru titular al Academiei de Științe Juridice din România
Inteligenţa Artificială, într-o definiţie largă, este un instrument informatic performant ce asigură utilizatorilor, prin intermediul internetului, accesul instantaneu la bazele de date informatice, selecţia informaţiilor şi oferirea unui răspuns adecvat.
Există mai multe modele de Inteligenţă Artificială. Spre exemplu, un grup de cercetători, cunoscuţi sub sintagma OpenAI, a realizat un model denumit GPT-2, fără a publica rezultatul cercetărilor pentru a nu fi folosite la crearea şi difuzarea de informaţii false, însă după ce au realizat modelele GPT-3 și GPT-4, au permis accesul public la o interfaţă, cunoscută sub denumirea ChatGPT. Potrivit cotidianului Le Point, citând un studiu al companiei Resume Builder, circa 49% din firmele americane folosesc zilnic ChatGPT.
Ne aflăm în faţa unei mutaţii ample în domeniul informaticii, cu profunde consecinţe asupra existenței umane, sistemele de Inteligenţă Artificială provocând mari temeri:
– o temere prezentă privește locurile de muncă a sute de milioane de oameni ale căror sarcini pot fi îndeplinite de Inteligenţa Artificială; în studiul menționat, aproape jumătate din firmele ce apelează la ChatGPT afirmă că ar putea reduce locurile de muncă folosind sisteme de Inteligenţă Artificială. Vor fi afectate locurile de muncă cu activitate repetitivă, dar şi meserii din domeniul serviciilor şi creaţiei, nu însă cele în care importanţa interpretării este primordială (judecători, avocaţi, medici, creatori de conţinut ş.a.) care își vor potenţa competenţa prin apelare la informaţii adecvate deţinute de aceasta.
– o altă temere majoră privește folosirea Inteligenţei Artificiale pentru producerea de informaţii false ori contrafaceri, internetul fiind invadat de muzică similară cu cea a vedetelor, filme deepfake cu evenimente ce nu există, fotografii care nu există, discursuri, conversaţii, glume, recitări, sfaturi ş.a. ce par a fi ale unor celebrităţi. Este cunoscut răspunsul dat de Partidul Republican din USA, la anunţul actualului preşedinte de a candida la viitoarele alegeri, cu un spot video care prezintă ca fiind reale evenimente ce nu au avut loc – o confruntare cu China, un colaps bancar şi o criză de proporţii a imigranţilor – pentru a infuenţa masiv şi a induce în eroare alegătorii.
– dar există un pericol şi mai grav, ca Inteligenţa Artificială, respectiv chatboţii, să devină conştienţi de sine și să ia decizii proprii, dincolo de ce au fost programaţi. Zilele acestea The Guardian relata, citând un oficial american, că o dronă a forţelor aeriene americane, controlată de Inteligenţa Artificială, folosind „strategii extrem de neaşteptate”, a decis să îşi „ucidă” operatorul, pentru a-l împiedica să intervină în îndeplinirea misiunii, în cadrul unui test în care i s-a cerut să distrugă sistemele de apărare aeriană ale unui inamic; aceasta şi-a dat seama că uneori operatorul uman îi spunea să nu ucidă acea ameninţare, moment în care a început să distrugă turnul de comunicaţii pe care operatorul îl folosea, pentru a nu putea comunica şi astfel să o împiedice să ucidă ţinta.
Cum se pot evita asemenea situaţii? Specialiștii susţin că riscul potenţial din sistemele de Inteligenţă Artificială poate apărea din lipsa unor standarde şi reglementări stricte pentru dezvoltarea, implementarea şi utilizarea acestor sisteme, dar şi a posibilităţii ca sistemul să înveţe din experienţă şi să ia decizii contrare programării iniţiale, mai ales când are acces la date noi pe care programatorii nu le-au avut în vedere la data programării.
Inteligenţa Artificială capabilă de conștiinţă de sine şi chiar sentimente pare de domeniul fanteziei! Și totuşi, fiind „înzestrată” de programatorul uman cu toate informaţiile posibile şi iniţiată în ştiinţe şi arte, poate „imita” şi „combina” în varii domenii. În competiţia cu omul va avea prioritate în ceea ce priveşte volumul de informaţiii şi combinarea lor, inclusiv în realizarea unor creaţii tehnice şi artistice, fiind deja tentative de înregistrare de brevete de invenţie având ca autor Inteligenţa Artificială şi titular programatorul, precum şi opere artistice (picturi, fotografii, filme, proiecte de arhitectură, ş.a.), respinse până în prezent cu motivarea că doar fiinţa umană poate crea.
Tot mai mulți specialiști avertizează în privinţa încrederii prea mari în Inteligenţa Artificială şi declară că nu poţi avea o conversaţie despre Inteligenţa Artificială, informaţii, învăţare automată, autonomie, dacă nu vei vorbi despre etică şi Inteligenţă Artificială.
Concluzia poate fi optimistă!
