Search
Vineri 23 August 2019
  • :
  • :

Tendinte in litigiile din Romania – Raport PeliPartners

PeliPartners: „Raportul CSM privind starea justiţiei în România lasă să se întrevadă tendinţele din litigii pentru perioada următoare. Procesele iniţiate de privaţi contra autorităţilor publice vor continua să fie cel mai spectaculos segment, dar şi alte tipuri de dosare dau semnalele unor creşteri importante”

Articol de
Mihnea Galgoțiu-Săraru – Partner & Head of Dispute Resolution, PeliPartners (foto)
Irina Suătean – Associate, PeliPartners

 

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat publicului marţi, 7 mai 2019, raportul anual privind starea justiției, care conţine informaţii şi statistici privind activitatea tuturor instanțelor din România în anul 2018.

Citit în comparaţie cu rapoartele CSM din anii precedenţi, dar şi în lumina datelor publicate de alte instituţii, raportul CSM din 2019 oferă indicii cu privire la evoluţia litigiilor iniţiate în România, dar şi cu privire la ce ne putem aștepta în următoarea perioadă.

Aşa cum falimentele şi litigiile contra băncilor erau cel mai fierbinte subiect din piaţa de litigii la începutul şi mijlocul acestei decade, de câţiva ani aceste domenii au atins un plafon şi, în schimb, vedem o evoluţie spectaculoasă a apetitului sectorului privat pentru litigii contra administraţiei publice.

Chiar dacă numărul „proceselor administrative” s-a mai temperat în 2018 (faţă de explozia din 2017), semnalele din piaţă indică o creştere generalizată a mizei economice a acestui gen de dosare. Una din cauze este intensificarea activităţii de control şi sancţionare a autorităţilor publice, în frunte cu Consiliul Concurenţei, ale căror investigaţii şi amenzi au înregistrat mai multe recorduri în perioada recentă. Anticipăm că în perioada următoare va creşte numărul şi importanţa litigiilor contra ANPC, precum şi a autorităţii pentru protecţia datelor personale, odată cu aplicarea amenzilor pentru eventuale nerespectări ale GDPR.

După o perioadă de stagnare, ponderea litigiilor dintre privaţi (inclusiv dintre profesionişti) a început să crească. Nu în ultimul rând, este de aşteptat un progres al numărului şi importanţei procedurilor arbitrale organizate în România, pentru că regulile au fost îmbunătăţite, iar Guverul a stabilit obligativitatea acestora în disputele prvind anumite contracte de lucrări încheiate de Stat.

Ponderea tipurilor de procese din România în anul 2018

Din datele publicate de CSM rezultă că, în ansamblul litigiilor din România, cele mai mari segmente sunt reprezentate de litigiile iniţiate de privaţi împotriva actelor şi activităţii administraţiei publice (între 23% şi 32%, în funcţie de gradul ierarhic al instanţelor: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curţi de Apel, Tribunale sau Judecătorii) şi litigiile dintre privaţi (între 18% şi 46%). Cauzele penale reprezintă între 15% şi 24% din numărul dosarelor nou intrate în anul 2018 pe rolul instanţelor din România.

Datele publicate de CSM și alte instituții permit tragerea unor concluzii privind dinamica proceselor relevante pentru zona de business din România, dar şi prognoze cu privire la situaţia din perioada următoare.

Constante în litigiile din România şi temperarea unor zone de creştere din trecut (falimentele şi executările silite)

Raportul CSM subliniază o serie de constante din perspectiva tipurilor de litigii iniţiate în România.

La nivelul Curților de Apel și Tribunalelor din România se remarcă cel puțin două materii relativ constante ca volum de-a lungul ultimilor doi ani (2017 – 2018): litigiile de muncă (aprox. 10% din totalul dosarelor) și insolvenţele (aprox. 7 % din totalul dosarelor).

La nivelul judecătoriilor, mai mult de jumătate din dosarele înregistrate anual sunt din domeniul litigiilor private. Dintre acestea, în ultimii 3 ani, o proporție de aprox. 50% dintre ele sunt solicitări de încuviințare a executării silite, iar 10% sunt plângeri contravenționale (litigii contra sancţiunilor administrative de valoare şi importanţă mai reduse). Prin urmare, chiar dacă ocupă în continuare un segment important în activitatea judecătoriilor, de câţiva ani de zile executările silite nu mai prezintă semne de creştere semnificativă. Ne așteptăm ca aceste constante să se mențină și în următoarea perioadă.

Şi comportamentul clienţilor de servicii juridice arată că domenii precum falimentele şi executările silite au atins un plafon, astfel încât vor reprezenta o constantă a anilor viitori, dar fără mari şanse de creştere (cu excepția cazului în care vom trăi o nouă criză economică majoră).

Evoluții în litigiile din România

Litigiile iniţiate de privaţi contra administraţiei publice

Procesele administrative (iniţiate de persoane sau companii private contra autorităţilor publice) reprezintă de câţiva ani sectorul cel mai dinamic în litigiile din România, iar toate semnalele pe care le primim conduc la concluzia că în perioada următoare îşi vor consolida rolul protagonist.

Pe fondul intensificării activității unor autorități publice (precum Consiliul Concurenței, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor sau administraţiile fiscale), am asistat în anul 2017 la o creștere spectaculoasă a dosarelor de contencios administrativ. Spre exemplu, la nivelul Curţilor de Apel din întreaga ţară, numărul de dosare de contencios administrativ și fiscal înregistrate în anul 2017 este aproape dublu față de anul anterior (2016).

Cu privire la anul 2018 se remarcă o scădere a proceselor administrative înregistrate la toate nivelele jurisdicționale, însă acest domeniu continuă să fie dominant, întrucât conţine în continuare aproximativ o treime din totalitatea tipurilor de dosare înregistrate la nivelul instanțelor.

Uşoarea reducere și stabilizarea volumului litigiilor administrative poate constitui un indiciu că, după o perioadă de creştere exponenţială, asistăm la cristalizarea şi maturizarea opţiunilor procesuale ale privaţilor din România. În plus, odată cu modificările recente ale Legii contenciosului administrativ, o parte din litigiile aflate până acum în competența secțiilor de contencios administrativ și fiscal vor fi mutate în competența secțiile de drept comun (secțiile civile), ceea ce s-ar putea reflecta într-o nouă scădere a numărului de dosare de contencios administrativ.

Informaţiile din piaţă duc însă la concluzia că, deşi numărul de litigii de contencios administrativ nu mai prezintă aceeaşi dezvoltare, ne aflăm într-o perioadă de creştere a magnitudinii economice a acestora, determinată de conţinutul măsurilor luate de autorităţile publice (în special cuantumul amenzilor), faţă de care privaţii decid să iniţieze acţiuni în justiţie.

Spre exemplu, în anul 2017, Consiliul Concurenţei a inițiat cele mai multe investigații privind posibile carteluri sau abuzuri de poziţie dominantă din istoria instituției şi a aplicat amenzi în cuantum de 27 de milioane de euro (în creştere cu 60% faţă de anul precedent). Intensificarea activităţii Consiliului s-a manifestat şi mai pregnant în anul 2018, când au fost aplicate amenzi în cuantum total de aprox. 93 de milioane Euro (creştere de aprox. 340% faţă de 2017 şi de aprox. 600% faţă de 2016).

Şi alte autorităţi au avut o activitate sancţionatorie ridicată. ANPC a aplicat în 2016 şi 2017 amenzi de câte aprox. 17 milioane euro pe an şi a acordat o atenţie deosebită plângerilor consumatorilor privind serviciile financiare, luând inclusiv măsuri care obligau comercianţii să restituie sumele de bani încasate de la consumatorii dintr-un întreg portofoliu (ceea ce ar putea avea un impact de zeci sau chiar sute de milioane de euro). ANRE a aplicat şi ea în 2017 aproape 1.000 de sancţiuni contravenţionale, totalizând amenzi de aprox. 5 milioane Euro.

Deşi activitatea sancţionatorie a autorităţii pentru protecţia datelor cu caracter personal (ANSPDCP) nu încă este una cu un impact la fel de mare, situaţia se va schimba odată cu începerea aplicării amenzilor rezultând din potenţiale nerespectări ale regulamentului european intrat în vigoare anul trecut (GDPR), ce permite amenzi de până la 4% din cifra de afaceri globală a companiilor sancționate. S-a creat, astfel, potențialul egalării sau chiar depăşirii amenzilor aplicate de Consiliul Concurenţei şi, prin urmare, este posibil ca în viitorul apropiat să apară un val de litigii contra amenzilor aplicate în materia datelor cu caracter personal.

 

Litigiile dintre privaţi
Din Raportul CSM se mai remarcă litigiile dintre privaţi (inclusiv cele în care sunt implicate companiile) cu o creştere importantă. Dacă în perioada 2016 – 2017 a existat un număr constant de dosare în acest sector, anul trecut s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului dosarelor de drept civil înregistrate la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Curților de Apel și al Tribunalelor. Deschiderea privaţilor spre instanțele de judecată – chiar și pentru lămurirea raporturilor de drept privat dintre aceștia – poate fi pusă pe seama creșterii încrederii în actul de justiție.

Arbitrajele organizate în România
De asemenea, anticipăm în perioada următoare o evoluţie şi în ceea ce priveşte apetitul privaţilor pentru procedurile arbitrale organizate în România. Interesul acordat şi susţinerea arătată României de ICC Paris a crescut (arbitrajele guvernate de regulile acestei instituţii pot fi organizate şi în ţara noastră), Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a adoptat în 2018 noi reguli arbitrale aliniate standardelor internaţionale, iar tot în 2018 Guvernul a adoptat o hotărâre care impune ca orice dispută privind anumite tipuri de contracte de lucrări contractate de Stat să fie supusă Curţii de Arbitraj de pe lângă CCIR.

Durata de soluţionare a cauzelor şi atacarea hotărârilor judecătoreşti
Din Raportul CSM rezultă o evoluție a eficienței instanțelor, înregistrându-se o creștere față de anul trecut a raportului dintre cauzele soluționate și cauzele aflate pe rol la nivelul tuturor instanțelor. De altfel, potrivit Tabloului de bord 2019 privind justiția în Uniunea Europeană publicat în 26 aprilie 2019 de către Comisia Europeană3, România se situează aproximativ la jumătatea clasamentului european din perspectiva duratei de soluționare în primă instanță a cauzelor civile, comerciale, administrative, precum și a altor cauze non-penale.
În schimb, se remarcă o relativă constanţă din perspectiva gradului de atacare a hotărârilor judecătoreşti şi a succesului căilor de atac. Procentul de hotărâri judecătorești împotriva cărora se declară cale de atac la nivelul fiecărui grad de jurisdicție s-a menținut în ultimii doi ani sub 30%, iar rata de succes a acestor căi de atac la nivelul tuturor instanţelor nu depăşeşte 25%.

1 Sursa datelor şi informaţiilor analizate şi comparate în prezentul material sunt paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Consiliului Concurenței și Autorității Naționale pentru Reglementare în domeniul Energiei.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *