Alinierea României la sistemul legislativ european în materie de spălare a banilor se poate observa mai pregnant în ultimii ani

interviu cu Mihai Jiganie-Șerban, Partener, Head of Criminal Defense Practice, CMS Cameron McKenna Nabarro Olswang LLP SCP

Sunteți unul dintre partenerii CMS, o societate de avocatură transnațională de prestigiu, fondată în Germania acum 25 de ani, a cincea din lume ca număr de avocați, care, dincolo de răspândirea sa geografică în 40 de țări (26 în Europa!), operează de mai bine de 20 de ani și în România. Când și în ce context a fost definit clar interesul biroului din București față de aria de expertiză care vizează dreptul penal, anticorupția, infracțiuni economice, cazurile de spălare a banilor, precum și fraudele pe piața de capital și sectorul farmaceutic?

Interesul pentru această arie de practică a existat încă de la început, orice firmă de avocatură fiind de principiu interesată să ofere clienților o gamă cât mai completă de servicii juridice. Acest interes a început să fie și pus în practică în cadrul societăților internaționale de avocatură cu prezență în România, cu precădere din 2015, când principalii jucători au început să recruteze specialiști în domeniu din piața locală, pe măsură ce proiectele cu componente de fraudă nu au mai putut fi gestionate de echipele formate din avocați cu experiență în litigii de natură civilă. Soluția pentru a menține clienții aflați în astfel de situații era fie să apeleze la colaborări externe, fie să formeze echipe cu caracter permanent care să gestioneze astfel de situații prin cooptarea de oameni cu experiență în domeniu, formându-se astfel departamente de specialitate. De fapt, aceasta este și povestea alăturării mele echipei CMS în ianuarie 2020, survenită după o colaborare de circa doi ani pe un astfel de proiect.

Dv. personal ați acumulat o experiență relevantă, de peste 15 ani, în acest domeniu, putând observa cu obiectivitate transformările din societatea românească. Dacă infracțiunile cu caracter economic s-au înmulțit firesc și s-au rafinat în ultimii ani, putem spune același lucru și despre tentativele și actele concrete de spălare de bani pe teritoriul României?

Din fericire, la începutul lunii februarie voi avea ocazia să aniversez 19 ani de carieră alături de reputați profesioniști ai dreptului penal din România în cadrul Conferinței „Prevenirea și combaterea spălării banilor. Impactul legii asupra profesiilor liberale”, ediția a VI-a, eveniment ce va avea loc începând cu ora 10.00, în Aula Magna – Academia de Studii Economice din București.

În privința evoluției fenomenului infracțional cu caracter economic, sunt de părere că acesta a avut de-a lungul timpului o evoluție sinusoidală corespunzătoare perioadelor de criză economică și a evoluției nivelului de taxare din economie, prin urmare nu aș conchide cu certitudine că este vorba despre o creștere. Este adevărat însă că din perspectiva mijloacelor de săvârșire se poate constata o „inovație” constantă, pe de o parte generată de accesul la informație și pe de altă parte de evoluția tehnologică și diversificarea mijloacelor de plată electronică. În opinia mea, mediul din România nu este un pionier în materie infracțională, ci un bun observator al metodelor infracționale de „succes” internațional. Această evoluție a metodelor infracționale generatoare de venituri ilicite este în mod firesc dublată de o diversificare a mijloacelor folosite pentru spălarea banilor.

Ar putea fi puse aceste infracțiuni sau tentative de gen pe seama grupurilor de criminalitate economică din străinătate, familiarizate cu astfel de practici? Au fost/vor fi cooptați și români în aceste „jocuri” periculoase, care țin de un anume grad de sofisticare și specializare?

Deși le putem recunoaște un rol favorizant în evoluția fenomenului infracțional din România, grupurile internaționale nu sunt principala cauză a existenței acestuia pe tărâm autohton.

Din punct de vedere sociologic, cred că umanitatea este predispusă la o evoluție similară în condiții similare, chiar și fără un contact direct. Prin urmare, infracționalitatea ar fi fost prezentă în România și fără a fi importată. Evoluția istorică a poporului român i-a exersat din plin instinctul de supraviețuire și aceasta predispune într-o oarecare măsură la explorarea și chiar depășirea limitelor legii. În concluzie, da, actorii fenomenului infracțional extern nu fac altceva decât să identifice și să valorifice reprezentanții locali în materie de inovație infracțională.

Este România la capitolul „spălarea banilor” un spațiu propice, „virgin”, sau la început de „carieră” în domeniu?

Nicidecum, atât fenomenul în sine, cât și lupta corelativă a sistemului de justiție împotriva acestuia au existat sub o formă sau alta de-a lungul timpului. Alinierea României la sistemul legislativ european în materie de spălare a banilor se poate observa mai pregnant în ultimii ani, ca urmare a constrângerilor rezultate din angajamentele internaționale, însă apreciez că atât potențialii infractori români, cât și organele de investigație naționale au deja experiență relevantă în domeniu.

Din păcate, dinamica și lipsa de previzibilitate a sistemului legislativ românesc se preconstituie – alături de contextul economic dificil la nivel global și mai ales regional – în catalizatori ai fenomenului.

Cum se poziționează o societate de avocatură cu rădăcini sau practici locale atunci când clienții săi sunt implicați în dosare internaționale? Este posibilă apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raporturile acestora cu autoritățile străine?

Orice societate de avocatură, locală sau internațională, are ca prioritate respectarea cadrului legal din jurisdicțiile în care activează. Riscul reputațional, în egală măsură cu riscul de răspundere materială prin intermediul polițelor de răspundere profesională, obligă la precauții suplimentare, poate chiar excesive în cazul firmelor internaționale cu tradiție și experiență.

Avantajul unei firme internaționale de avocatură față de cele locale în reprezentarea intereselor companiilor naționale sau internaționale este tocmai know-how-ul dobândit în multiple jurisdicții, alături de posibilitatea de a oferi în timp real servicii juridice de înaltă calitate, simultan, în toate țările în care respectivele companii ar putea fi investigate.

Atât la nivel european, dar și regional, CMS are specialiști cu experiență relevantă în materia dreptului penal, cu canale de comunicare și metode de apărare și reprezentare standardizate, extrem de eficiente în protejarea intereselor legitime ale clienților săi. Integrarea instrumentelor asistate de inteligența artificială, strânsa colaborare cu specialiști din multiple arii de practică adiacente și chiar cu investigatori privați sunt de natură să asigure condiții optime pentru oferirea de către CMS de sprijin calificat clienților săi.

Cum colaborați, atunci când se cere, cu entitățile specializate și abilitate din țară (ONPCSB, BNR, bănci comerciale, SVM-uri, curți de apel, Ministerul Public, Ministerul Justiției, ANAF, Parlament etc.) pentru a ameliora legile și normele în vigoare sau atunci când există cereri exprese pentru puncte de vedere oficiale și expertize?

Pentru că tot vorbeam mai sus despre echipe multidisciplinare, practica de drept penal coordonată de mine lucrează întotdeauna în strânsă colaborare cu echipele de drept financiar-bancar, fiscal și nu în ultimul rând de regulatory. În acest fel ne asigurăm de faptul că relațiile cu toate autoritățile naționale se desfășoară în mod eficient și util, atât mediului de afaceri, cât și reprezentanților statului. Dincolo de activitatea lucrativă, CMS este implicată în mod activ în viața socială a „cetății” pe multiple paliere, inclusiv axate pe conștientizare, prevenție și adaptare a cadrului legal la dinamica realității economico-sociale. Facilitarea dialogului transparent între mediul de afaceri și autoritățile cu atribuții de reglementare și control este o prioritate bidirecțională pentru noi, astfel încât suntem întotdeauna deschiși în a oferi sprijin instituțiilor menționate de fiecare dată când ni se solicită acest lucru. Promovăm cu toată puterea recunoașterea avocatului ca un partener onest și util în dialogul dintre mediul de afaceri și statul român.

Sunt decidenții din mediul autohton de afaceri suficient de formați și educați din punct de vedere financiar și juridic încât să înțeleagă riscurile și urmările unor posibile activități de spălare a banilor și poate chiar finanțare a terorismului?

Uneori sunt, alteori nu, uneori cer sfaturi de specialitate înainte de a lua o decizie, alteori post factum, însă în mediul privat nu rezistă nimeni, pe termen mediu și lung, dacă nu beneficiază de toate resursele disponibile în materie de consultanță juridică și financiară. Împreună cu partenerii locali și internaționali ai CMS am dezvoltat și implementat programe de analiză a riscurilor și de conformare cu cadrul legislativ în vigoare, dedicate managementului companiilor, indiferent de domeniul de activitate. Deși nimeni nu cred că urmărește în mod real și conștient ca finalitate finanțarea terorismului, o bună „igienă” financiară poate ajuta la evitarea cu succes a riscului de răspundere penală pentru infracțiuni economico-financiare, inclusiv pentru infracțiunea de spălare a banilor.

Cum credeți că au influențat recentele conflicte politice și mai ales militare (Siria, Ucraina, Orientul Mijlociu, Africa haotică etc.) „barometrul” și calendarul grupurilor infracționale organizate, nevoite să găsească noi și noi soluții de finanțare a acțiunilor lor?

Cu siguranță nevoia de finanțare a unor astfel de grupări infracționale este în creștere, iar măsurile implementate la nivel internațional îngreunează în bună măsură libertatea de mișcare și eficiența acestora în a-și asigura resursele.

Pe de altă parte, refugierea activităților infracționale în mediul virtual, dublată de creșterea semnificativă a utilizării monedelor virtuale s-au constituit într-o alternativă tentantă la infracționalitatea clasică. Problema principală este alta, în opinia mea, și anume faptul că, pe lângă actorii privați în materie de organizații de criminalitate economică, apar tot mai pregnant astfel de trăsături în comportamentul unor entități statale și asta nu poate duce decât la sporirea tensiunilor și nesiguranței la nivel internațional.

Care sunt punctele forte care diferențiază CMS de ceilalți competitori din domeniul juridic, atunci când se face vorbire despre asistarea clienților în această arie de expertiză?

În primul rând, suntem o echipă solidă, tânără și dinamică, având o bună pregătire teoretică și cu o bogată experiență practică, toate acestea dublate de sprijinul unei organizații locale experimentate în toate ariile de practică ce pot avea implicații în domeniul dreptului penal. Modelul de abordare a proiectelor noastre corespunde cumva simetric practicii organelor de cercetare sau celor cu atribuții de verificare și control, astfel încât putem asigura o apărare eficientă nu doar din perspectiva dreptului penal, având posibilitatea să implicăm activ specialiști din orice ramură de drept.