Legal Magazin – revista profesiilor liberale a organizat joi, 27.02.2014, la Hotel Marshal Garden, conferința Back in business vs. Purgatoriul falimentului, ediția a doua. Partenerii evenimentului au fost Institutul Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență, RomInsolv, Conta Rădulescu și Editura Corint.
Conferința a dezbătut teme de interes pentru practicienii în insolvență: tendințe pe piața insolvenței din România în 2014; impactul Codului Insolvenței asupra mediului de afaceri; insolvența grupurilor de societăți – reglementată în premieră în România; impactul noilor Coduri, Penal și de Procedură Penală, asupra procedurilor de insolvență; aspecte privind tranzacțiile în insolvență; restructurări reușite – studii de caz.
4-6% din insolvențe sunt de natură frauduloasă
Un număr de 4-6% din numărul total al procedurilor intrate în insolvență sunt de natură frauduloasă, a anunțat Simona Miloș (foto), Președintele Institutului Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență (INPPI). Cifra rezultă dintr-un studiu al Uniunii Europene asupra insolvențelor din țările membre (inclusiv România). Tot conform studiului, procedurile de insolvență durează în țara noastră în medie 3,3 ani.
În prezentarea sa, Simona Milos a abordat din punct de vedere istoric percepția opiniei publice față de insolvență, Tot domnia sa a vorbit despre cum a evoluat din punct de vedere juridic procedura de insolvență (în dreptul roman, în dreptul Evului Mediu și în legislația franceză).
Președinele INNPI a mai vorbit despre modificările pe care specialiștii din INPPI le-au trimis Parlamentului pentru adoptarea unei legi a insolvenței cu adevărat modernă și care să mulțumească toți factorii implicați în procedură.
Una dintre modificări se referă la limitarea practicilor de forum shopping: schimbarea sediului social în cele șase luni anterioare depunerii cererii de insolvență atrage competența instituțiilor judiciare de la sediul inițial.
Irina Șercane, membru în Consiliul Științific al INPPI a vorbit despre Codul Insolvenței – principii și definiții, iar Andreea Deli Diaconescu, membru în același consiliu despre creanțe garantate versus creanțe negarantate.
Legea falimentului personal, în dezbatere la Camera Deputaților
Deputatul Aurelian Ionescu, membru în Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților a spus că în forul parlamentar sunt în discuție cinci proiecte de lege care vizează insolvența, dintre care unul care se referă la falimentul personal. O subcomisie a Comisiei Juridice va lua în dezbatere acest din urmă proiect începând cu 10 martie. Despre Codul Insolvenței, deputatul a precizat că, dacă se va hotărî dezbaterea în procedură de urgență, legea ar putea ajunge la votul final în termen de o lună.
Puține firme în insolvență scapă de faliment
Legea actuală a insolvenței nu a ajutat prea mult mediul de afaceri, a declarat Florin Șandor, Consilier în cadrul Direcției juridice a Băncii Naționale a României. El a amintit faptul că incidentele de plată ale firmelor aflate în insolvență reprezintă un procent de 65% din totalul incidentelor de plată. Firmele insolvente dețin un procent de 34% (36 miliarde de lei) din volumul plăților restante. Șandor a amintit fapyul că doar 3% din firmele aflate în insolvență își duc la bun sfârșit obligațiile ce le revin în cadrul procedurii.
Potrivit lui Florian Mateiță, Partener Rominsolv (foto), în anul 2013 doar 1,5% din firmele care au apelat la procedura insolvenței au fost reorganizate, restul au dat faliment. Florian Mateiță a prezentat avantajele platformei de licitații www.fairsolve.com, unde se vând și se cumpără bunuri executate silit, rezultate din procedurile de insolvență, la prețul corect. “Toate procesele au loc sub conexiune criptată SSL și se arhivează pe platformă. Oricând se pot verifica, deci totul este transparent”, a explicat Florian Mateiță
Lista rușinii
Florin Șandor a precizat că BNR a propus ca Adunarea Creditorilor să decidă, ca numele persoanelor acționare sau care administrează societăți care au ajuns în faliment să fie publice timp de cinci ani la Registrul Comerțului. Publicitatea lor nu înseamnă limitarea unor drepturi (de ex. obținerea de credite) ci doar face cunoscut numele eventualilor parteneri de afaceri.
Tot în acest sens, Valentina Burdescu, director Direcția Buletinul Procedurilor de Insolvență din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului a prezentat statistici privind administratorii și asociații firmelor aflate în insolvență. În 2009, în cele 19.000 de firme intrate în insolvență existau 30.526 asociați care mai aveau participații la cel puțin o altă firmă. Numărul administratorilor aflați în aceeași situație a fost de 35.617. În 2013, în cele 29.000 de firme intrate în insolvență existau 43.111 asociați care mai aveau participații la cel puțin o altă firmă.
Prim-vicepreședintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență, Gheorghe Piperea, a amintit că există legislație care permite ca persoanele care au falimentat voit o societate comercială să fie decăzute din unele drepturi: să fie acționari majoritari la alte societăți sau administratori de societate.
Crește numărul societăților mari care intră în insolvență
Conform statisticilor Registrului Comerțului, în perioada 2009-2013, trendul societăților intrate în insolvență a fost unul ascedent, cu creșteri anuale situate între 6 și 16%. Aceleași statistici arată că nu societățile nou înființate sunt cele care intră în primul rand în insolvență. În 2009, din 19.000 societăți intrate în insolvență, doar 766 erau înființate în 2008 și 2009. În 2013, din 29.000 societăți intrate in insolvență, doar 758 erau înființate în anii 2012 și 2013.
Iancu Guda, analist macroeconomic Coface, a menționat faptul că a crescut numărul societăților cu cifre de afaceri mari care intră în insolvență. Anul trecut au fost 718 societăți cu cifre de afaceri de peste un milion de euro care au intrat în insolvență, după ce în anii anteriori nu a fost depășită cifra de 600 de astfel de afaceri.















