Pachetul de țigarete este cel mai taxat produs din România. Circa 80% din preț și, implicit, din cifra de afaceri a companiilor de tutun, reprezintă accize, TVA și alte taxe, sume care se virează la buget. Ca urmare, comerțul ilegal cu țigarete este o amenințare pentru piața legală, dar și pentru stat. În 2020, sectorul tutunului a fost cel mai solid contribuabil, în contextul scăderii veniturilor provenite din energie. În 2021, companiile de tutun au virat la buget circa 20 de miliarde de lei, în creștere cu 13% față de anul precedent. Contribuțiile în creștere se datorează eforturilor depuse de autorități pentru combaterea contrabandei, precum și predictibilității politicii fiscale și a cadrului de reglementare, care nu au suferit schimbări radicale și neașteptate.
Piața neagră a țigaretelor a continuat să scadă și în iulie până la 6,1% din totalul consumului, comparativ cu 7,1% în mai, conform studiului realizat de compania Novel. Este un nou record istoric, fiind cel mai mic nivel înregistrat de la demararea cercetării comerțului ilegal cu produse din tutun, în anul 2008. Deși contrabanda a scăzut, datele făcute publice de autorități arată o tendință îngrijorătoare, și anume creșterea contrafacerilor.
În ultima perioadă, în România, Direcția pentru Combaterea Crimei Organizate, sub coordonarea DIICOT, a descoperit cinci fabrici ilegale de țigarete, dintre care două în județul Iași. Una dintre acestea opera din 2020, iar multe din țigaretele contrafăcute ajungeau pe piața neagră din vestul Europei Romania. Cealaltă fabrică era pe punctul de a începe producția în momentul descinderii autorităților. În doar două zile au fost efectuate peste 20 de raiduri, rezultând în capturarea a 10 milioane de țigarete, 1,5 tone de tutun procesat și alte bunuri. 12 persoane au fost reținute, iar la mijlocul lunii iulie investigațiile erau încă în desfășurare.
La finele lunii iulie, polițiștii greci au descoperit în regiunea Attica o fabrică ilegală care producea Winston, cu avertismente de sănătate în limba engleză. În total, autoritățile din Grecia au confiscat peste un milion de țigarete și 13,5 tone de tutun procesat. Fenomenul falsificării brandurilor internaționale s-a intensificat și în Ucraina, multe dintre produse ajungînd pe piața noastră.
Ambalajul și marca previn contrafacerea
Un factor esențial în combaterea contrafacerii este marca deținută de producător, care conține elemente proprii de identificare și de siguranță. Cu cât marca deține un spațiu mai mic pentru reprezentare, cu atât procesul de contrafacere devine mai simplu. Este cazul pachetului de țigarete. Din 2016, când a fost transpusă Directiva tutunului în România, suprafața destinată avertismentelor de sănătate și pictogramelor a crescut de la 30 la 65%, amplasarea lor făcându-se pe ambele fațe ale pachetului. În țări ca Australia, sau Marea Britanie au fost implementate cele mai radicale măsuri anti-tutun, și anume uniformizarea tuturor ambalajelor, transformarea produselor în mărfuri, ceea ce înseamnă deposedarea producătorilor de propriile branduri.
Pachetele generice presupun eliminarea mărcilor înregistrate, logo-urilor, culorilor și graficii, iar numele brandului, scris cu fonturi și dimensiuni standard, rămâne singurul element permis. Pachetele identice, în aceeași nuanță pământie și cu același scris, sunt mult mai ușor de tipărit de către oricine. Conform reprezentanților JTI, studiile arată că măsurile de acest tip nu scad incidența fumatului, dar determină creșterea comerțului ilegal cu bunuri contrafăcute.
În România, JTI și Poliția de Frontieră au reînnoit în această vară Protocolul de colaborare semnat în 2013, prin care sunt prevăzute printre altele, expertiză și traininguri specifice pentru identificarea produselor contrafăcute, pe baza elementelor de siguranță ale mărcilor. De asemenea, pe 8 septembrie JTI a reînnoit Protocolul cu Autoritatea Vamală Română.
„Pe lângă prejudicierea producătorilor și a bugetului, comerțul ilicit, cu produse de contrabandă și contrafăcute, stopează dezvoltarea economică a regiunilor de frontieră și duce la creșterea crimei organizate. Documentul semnat cu Vama reprezintă un cadru pentru continuarea programelor pe care le avem în derulare, precum și pentru viitoare proiecte comune. JTI a fost prima companie de tutun care a semnat un Protocol pentru combaterea contrabandei în anul 2005, mai întâi cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, apoi în anul 2008 cu Autoritatea Națională a Vămilor, respectiv în 2014 cu Direcția Generală a Vămilor. Peste 50 de câini special instruiți pentru depistarea produselor din tutun, drogurilor, și numerarului au fost donați de JTI în ultimii doisprezece ani Autorității Vamale. În 2013, am semnat un Protocol de Cooperare cu Poliția de Frontieră, reînnoit în anul 2018, iar în 2019 JTI a donat echipamente de ultimă generaţie necesare monitorizării frontierelor.
De asemenea, din anul 2010 derulăm anual, în parteneriat cu autoritățile de aplicare a legii, campanii publice de informare a publicului despre efectele negative ale comerțului ilegal asupra societății și economiei. Campaniile publice au fost extinse în ultimii doi ani și în Republica Moldova. Vom continua să furnizăm autorităților partenere suport logistic, sprijin pentru echipele canine mobile specializate în depistarea tutunului, drogurilor și numerarului, precum și pregătire de specialitate în vederea identificării țigaretelor contrafăcute.”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.
Îmbunătățirea legislației poate contribui la menținerea nivelului minim al pieței negre
JTI a solicitat timp de mai mulți ani, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, îmbunătățirea cadrului legislativ care se referă la infracțiunea de contrabandă. Un bun prilej de modificare a legislației l-a constituit Decizia CCR 176/2022, de neconstituționalitate a prevederii privind contrabanda asimilată. Astfel, prin OUG 85/2022, care pune în acord Codul Vamal cu Decizia CCR, este stabilit un singur criteriu, cantitatea de 10.000 de țigarete pentru infracțiunea de contrabandă, indiferent de locul săvârșirii acesteia. Se elimină astfel criteriul valorii în vamă, dificil spre imposibil de calculat, mai ales pentru țigaretele ”cheap whites”. De asemenea, Poliția și Jandarmeria au primit atribuții de control al contravenienților din piețe, oboare, stații de metrou, zone unde se desfășoară nestingherit comerțul ilegal.
Cu cât scade mai mult contrabanda, cu atât cresc vânzările legale și contribuția la bugetul de stat. Doar JTI România a virat în 2021 la buget circa 5,6 miliarde lei, cu peste 14% mai mult comparativ cu 2020.
„Ne dorim să putem raporta și pentru 2022 contribuții în creștere. Recentele îmbunătățiri legislative și calendarul de majorarea a accizelor reprezintă premise pentru dezvoltarea normală a pieței legale. Sunt însă necesare în continuare eforturi la fel de susținute din partea autorităților de aplicare a legii. Cu toate că Novel a notat un minim istoric al contrabandei, se observă și schimbări semnificative în structura provenienței țigaretelor de pe piața neagră. Ne îngriorează mult proliferarea contrafacerilor, cu încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală. De asemenea, creșterea ponderii produselor tip Duty Free, din care o treime reprezintă produse destinate magazinelor din Republica Moldova, cee ace arată că este necesară o cooperare mai strânsă a autorităților de aplicare a legii din România cu cele din țările vecine și un cadru legislativ anti-contrabandă unitar în regiune”, a precizat Gilda Lazăr.
Nu în ultimul rând, în opinia oficialului JTI, este necesară o abordare echilibrată a sectorului. „Noua economie, în diverse nuanțe de verde, se bazează pe resurse deja existente. Distrugerea unor întregi industrii fără a propune nimic viabil în schimb înseamnă recesiune economică, șomaj, instabilitate socială. Tot ceea ce se interzice pe piața legală apare în oferta de pe piața neagră. Să ne reamintim de corupția generalizată care a cuprins SUA în perioada prohibiției. Așa cum vedem la ora actuală, după tutun a început demonizarea altor industrii considerate poluante sau „nesănătoase”: energia convențională, băuturile dulci, alcoolul, carnea roșie, șamd. Nu putem spera decât că vom reuși să apărăm în continuare principiile statului de drept și ale democrației: proprietatea în toate formele ei, inclusiv cea intelectuală, dialogul constructiv al sectorului privat cu administrația publică, dreptul de a alege, în deplină cunoștință de cauză”, a concluzionat directorul JTI.
Conform unui studiu ASPES (Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale), sectorul tutunului ar putea contribui la economia românească cu 5,7 miliarde de euro anual, ceea ce ar însemna 2,56% din Produsul Intern Brut (PIB), dacă nu ar mai fi introduse noi restricții pentru piața legală, cadrul fiscal ar fi predictibil, iar comerțul ilegal s-ar menține la sub 10%.
