Interviu cu av. Monica Cune-Ghițescu, Counsel, Nyerges & Partners
Cum ați descoperit pasiunea pentru avocatură și ce v-a determinat să alegeți această carieră?
Atracția mea pentru această meserie a apărut într-un mod care, cred, este familiar multora din generația mea: uitându-mă la serialele și filmele americane în care personajele principale luptau pentru dreptate, investigau cu pasiune și puneau cap la cap toate informațiile, într-un stil captivant.
Desigur, această atracție nu ar fi existat, dacă profesia de avocat nu s-ar fi pliat perfect pe propria mea personalitate. Am avut întotdeauna un spirit al dreptății dezvoltat, susțin cu pasiune lucrurile în care cred și mi-am dorit o meserie care să implice comunicare, interacțiune umană, ajutor concret oferit celorlalți și, foarte important pentru mine, dinamism, fără de care nu m-aș simți împlinită profesional.
Pe măsură ce am crescut, încă din liceu, decizia de a urma Facultatea de Drept și de a deveni avocat era parte din identitatea mea. Nu am cochetat niciodată cu ideea de a fi magistrat sau notar – m-am văzut dintotdeauna în postura de avocat.
Totuși, realitatea practică m-a dus însă într-o altă direcție decât cea imaginată în adolescență. Deși am fost inspirată inițial de poveștile dramatice din sala de judecată, am activat aproape întotdeauna în domeniul consultanței, nu al litigiilor. Cu toate acestea, cred cu tărie că universul te aduce acolo unde trebuie, iar consultanța, în special în domeniul Real Estate s-a dovedit a fi exact ceea ce mi potrivește, pentru că îmbină ariile de drept care m-au pasionat cel mai mult în facultate.
Care sunt principalele provocări pe care le întâmpinați în proiectele complexe pe care le coordonați?
Una dintre cele mai mari provocări este să gestionez echilibrul între interesele părților implicate și soluțiile care să fie fezabile juridic, dar și pragmatice din punctul de vedere al businessului. În plus, trăim într-o lume tot mai interconectată și rapidă, iar legislația evoluează permanent. Adaptarea continuă, comunicarea eficientă cu clienții și gestionarea presiunilor de timp sunt provocări zilnice.
Dincolo de toate acestea, poate cea mai mare provocare – și, totodată, una dintre cele mai interesante – este să reușești să păstrezi o atmosferă pozitivă și creativă în echipă, chiar și atunci când termenele sunt foarte strânse, să transformi presiunea în energie constructivă, să rămâi deschis în fața învățării continue și să fii un sprijin real pentru colegii mai tineri – nu doar ca expert, ci și ca om disponibil să împărtășească din experiență.
Cum reușiți să construiți și să motivați o echipă performantă, mai ales în contexte cu presiuni mari?
Cred cu tărie că echipele care rezistă și performează pe termen lung se formează organic atunci când există valori comune, încredere și o comunicare sinceră – similar oricărui tip de relație autentică. Aceste elemente devin cu atât mai importante într-un domeniu în care munca presupune colaborare constantă, schimburi de opinii și, uneori, inevitabile discuții în contradictoriu.
Observ tot mai des, mai ales în rândul generației tinere, o nevoie firească de a lucra într-un mediu cu relații interumane sănătoase – și cred că aceasta este o direcție bună, pe care încerc să o încurajez și eu în fiecare zi.
În perioadele aglomerate, încerc să aduc un strop de relaxare – fie printr-un brainstorming spontan cu o cafea bună, fie printr-o glumă care să destindă atmosfera. Sunt gesturi simple, dar care pot schimba complet energia și pot stimula creativitatea.
Cred, de asemenea, că e important să îți cunoști colegii – să înțelegi ce anume îi motivează și ce au nevoie pentru a performa. Dincolo de împărțirea clară a responsabilităților, recunoașterea sinceră a efortului fiecăruia face diferența.
Cum vedeți transformarea profesiei de avocat în contextul digitalizării și al noilor tehnologii?
Digitalizarea a transformat deja în mod vizibil modul în care lucrăm: accesul rapid la informații, automatizarea unor procese repetitive și platformele digitale care susțin anumite proceduri sunt doar câteva dintre beneficiile evidente. Dar odată cu aceste avantaje apar și provocări – mai ales în ceea ce privește confidențialitatea, etica și păstrarea calității actului juridic.
Cred că transformarea profesiei de avocat este inevitabil legată de evoluția tehnologică – inteligența artificială, automatizarea documentelor sau chiar instrumentele de analiză juridică avansată devin tot mai prezente. Nu cred că trebuie să le privim cu teamă sau să le tratăm cu suspiciune, ci dimpotrivă – să înțelegem cum funcționează, să le folosim în mod conștient și responsabil, integrându-le acolo unde ne pot sprijini, rămânând însă lucizi în fața limitărilor lor actuale.
Totuși, sunt convinsă că indiferent cât de departe ne va duce tehnologia, rolul avocatului ca partener de încredere, capabil de analiză profundă, gândire critică, decizie nuanțată și empatie reală, nu va putea fi înlocuit.
Care este sursa dumneavoastră principală de energie sau inspirație în momentele dificile?
Sursa mea principală de energie este, fără îndoială, familia mea – în special cei doi copii, cu care încerc să am cât mai multe momente reale de conectare, în ritmul uneori amețitor al vieții de zi cu zi. Dar îmi regăsesc energia și în tot ceea ce aleg să fac în timpul liber, pe care încerc să îl folosesc cât mai conștient și cu sens. Cred mult în nevoia noastră de a evolua ca oameni, nu doar ca profesioniști. De aceea, îmi place să îmi cultiv pasiuni noi, să mă documentez despre domenii diferite, să citesc, să ascult podcasturi sau emisiuni – uneori chiar și atunci când conduc, transform acel timp într-un moment de învățare și reconectare cu mine însămi.
Găsesc multă inspirație și în frumusețea lucrurilor simple: un city-break, o cafea cu o prietenă veche, o oră de sport, cititul unei cărți dintr-un domeniu nou, sau chiar o piesă vestimentară care îmi aduce o bucurie sinceră – toate mă încarcă și îmbogățesc emoțional.
Ce sfat i-ați da unei tinere avocate aflate la început de drum, într-o piață atât de competitivă?
Aș sfătui o tânără avocată să înțeleagă că profesia aceasta presupune un efort continuu, care trebuie susținut cu seriozitate și responsabilitate. Dacă există pasiune, vor apărea și resursele necesare pentru a merge mai departe.
Totuși, nu cred că trebuie să idealizăm conceptul de pasiune de la început – în multe cazuri, ea crește treptat, pe măsură ce ajungi să cunoști cu adevărat meseria, pe care nu o poți cunoaște altfel decât practicând-o. Eu însămi pot spune că abia după ani de practică m-am îndrăgostit cu adevărat de avocatură, iar acum este o iubire matură, asumată.
Dacă ar fi să o luați de la capăt, ați alege același drum?
Cu siguranță, da. Cred că mulți dintre noi, avocații, devenim oarecum „dependenți” de satisfacția pe care o simțim atunci când un proiect se finalizează cu succes, când reușim să convingem partea adversă prin argumente solide și, mai ales, când primim mulțumirile sincere ale clienților. În plus, există o bucurie aparte în a vedea rezultatul muncii noastre în realitate – când tot efortul depus devine palpabil și concret, cum se întâmplă în domeniul meu de Real Estate. Această energie ne motivează să mergem mai departe, chiar și în momentele dificile. Sigur, drumul nu a fost întotdeauna ușor, însă tocmai provocările și lecțiile învățate pe parcurs mi-au consolidat această pasiune. Aș începe din nou fără ezitare, pentru că profesia aceasta mi-a oferit atât împlinire profesională, cât și personală.
Care considerați că este rolul femeii în avocatura modernă din România?
Femeile aduc o perspectivă valoroasă în profesie – empatie, atenție mai mare la detalii, perseverență și o capacitate remarcabilă de adaptare. Din ce am observat piața avocaturii este constituită din mai multe femei și în general prezența lor este din ce în ce mai vizibilă în toate domeniile și pe toate nivelurile.
Cred că rolul nostru este să continuăm să construim o avocatură modernă, echilibrată și deschisă, în care fiecare femeie să poată contribui autentic, aducând valoare și schimbare. Astfel, putem inspira și susține următoarele generații, asigurând un viitor al profesiei în care egalitatea și respectul sunt fundamentale.
