Interviu cu Cristina Chiriac, președinte CONAF
Acum mai bine de 5 ani ați avut inițiativa salutară de a reuni într-o confederație respectată, sub stindardul CONAF, forțele antreprenoriale reprezentate de femei într-o organizație agilă, proactivă și puternic concentrată în identificarea, centralizarea și propunerea soluțiilor pentru problemele reale și de maximă urgență din mediul antreprenorial Meșteșugărit românesc. Cum v-ați dezvoltat organizatoric, în ce fel au îmbrățișat doamnele din mediul autohton de afaceri propunerile și inițiativele dv.?
CONAF este despre susținerea și promovarea intereselor antreprenorilor în general, depășindu-și de mult granița de gen, având la bază principiul european: egalitate de gen, egalitate de șanse, și dacă la început accentul major s-a pus pe reprezentarea intereselor femeilor în mediul de business definit ca direcție dominantă, în prezent abordăm extins problemele societății românești.
În esență, CONAF este o organizație care face advocacy pentru întregul mediu antreprenorial, trecând rapid de la paradigma dezvoltării femeilor la dezvoltarea bazată pe aportul femeilor, tinerilor și al celor pentru care inovația este o preocupare constantă. În cei aproape șase ani de existență am prezentat și recomandat inițiative, măsuri și acțiuni implementate pentru abilitarea economică a femeilor și colaborăm atât cu guvernul și cu autoritățile locale, cât și cu sectorul privat, pentru a ne asigura că acestea vor fi replicate la nivelul întregii țări.
Am înțeles că tehnologia ne modelează viitorul și ne transformă economiile și, prin programul Digital UP – Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri, am deschis perspective noi nu doar femeilor antreprenor din România, ci și oricui are deschiderea spre creștere sustenabilă.
Am lansat Romanian Venture Forum, primul forum internațional dedicat pieței de venture capital din România, startup-urilor, fondurilor de investiții și întregului ecosistem antreprenorial românesc, care a ajuns deja la a doua sa ediție, cu o prezență internațională excepțională.
Prin proiectele noastre am creat o adevărată întreprindere socială. CONAF este o „afacere” fără dividende clasice, gândită pentru a rezolva probleme.
Confederația pe care ați fondat-o și pe care o reprezentați desfășoară unele dintre cele mai ample programe de conștientizare și responsabilizare pentru educație și o piață a muncii echilibrată, ca resurse principale în dezvoltarea mediului de afaceri și a societății din România. Care sunt, pe scurt, liniile de bază ale inițiativelor CONAF? Ce programe au fost propuse și derulate de CONAF?
Pactul pentru Muncă a fost un proiect amplu, complex, care a avut ambiția de a crea strategii care să întărească economia românească, pentru a livra bunăstare. Pactul a integrat soluții pentru politicile din educație, sănătate, economie, fiscalitate și investiții, dar a inclus și perspectiva adaptării la schimbările climatice.
A urmat Pactul pentru Tineri, program național care a avut o agendă complexă, care a examinat cauzele profunde ale fenomenului abandonului școlar. Demersul CONAF a adâncit înțelegerea fenomenului, a impus conștientizarea efectului său devastator asupra societății și economiei românești și a coagulat eforturile autorităților centrale și locale, ale profesioniștilor în educație și ale mediului de afaceri pentru reducerea abandonului școlar.
Pactul pentru Educație Antreprenorială a fost un protocol inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), semnat împreună cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC), prin care se va susține dezvoltarea competențelor antreprenoriale în rândul tinerilor, prin modalități noi și creative de predare și învățare.
Însă în paralel CONAF a demonstrat interesul elevilor prin succesul impresionant al Maratonului pentru Educație Antreprenorială. Prima ediție a Maratonului pentru Educație Antreprenorială s-a desfășurat timp de 100 de zile și s-a bucurat de participarea implicată a peste 5.000 de elevi din 11 județe și din municipiul București, care au concurat într-o competiție care a desemnat cele mai bune planuri de afaceri.
DigitalUPa fost, la rândul său, un alt proiect ale cărui rădăcini se găsesc în Pactul pentru Muncă.
Care sunt partenerii instituționali și sociali cu care colaborați în acțiunile CONAF?
CONAF militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. Instituții de calibrul Băncii Mondiale, UNICEF sau Crucea Roșie au fost permanent alături de noi cu idei, studii, analize și rapoarte.
La nivel național, fiecare dintre proiectele noastre a atras ca parteneri instituții ale statului dornice să extragă un imput din mediul de afaceri și aș enumera, pe lângă Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Culturii, Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Sănătății, precum și consilii județene, primării și inspectorate școlare județene.
CONAF lucrează încă din faza de proiect cu parteneri direct implicați în fenomenele dezbătute, precum: Universitatea de Vest Timișoara, Academia de Studii Economice din București (ASE), Universitatea București, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Universitatea Danubius Galați, ADR Vest, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Camera Consultanților Fiscali, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Camera de Comerț și Industrie Brașov sau Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK).
Este meritorie afilierea CONAF la WEgate, the European Gateway for Women’sEntrepreneurship, organizația europeană care promovează antreprenoriatul feminin. Sunt susținute la nivel continental eforturile de afirmare a femeilor în afaceri pe măsura așteptărilor membrilor?
WEgate este un instrument creat de Comisia Europeană, în esență un portal online al cărui conținut și ale cărui resurse pot direcționa antreprenoarele către surse de informații, contacte, sprijin financiar disponibil. Totodată, WEgate identifică problemele și nevoile care apar la nivel european și local și, în colaborare cu partenerii săi, propune soluțiile de rezolvare. Prin afilierea la WEgate, CONAF și-a confirmat și alinierea la strategia UE privind egalitatea de gen, în acord cu angajamentul Comisiei cu privire la realizarea unei Uniuni a egalității.
În luna noiembrie a anului recent încheiat, CONAF a dat publicității un Studiu privind reprezentarea patronală în România în care au fost radiografiate riguros piața muncii, atribuțiile Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social din care și confederația pe care o conduceți face parte și privind reprezentativitatea patronală în negocierile cu autoritățile. Care au fost principalele concluzii ale acestei cercetări?
Vă voi dezamăgi: CONAF nu este ÎNCĂ prezentă la masa negocierilor Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, deși reprezintă interesele a peste 5.500 de companii, parte dintre ele, cu peste 1.000 de angajați. Anul trecut ni s-au alăturat: ASIROM, Auchan, Unicredit, ArgoSecurity, Teilor, Ardudana și prezența acestora, alături de IMM-uri, ne dă o viziune complexă asupra problemelor existente. Acest Consiliu are o listă scurtă, de șapte membri, din care doar doi reprezintă interesele patronatelor. Putem observa, deci, că sindicatele domină autoritar la masa negocierilor cu guvernul.
Studiul publicat de CONAF, la care vă referiți, descrie clar efectele acestei poziții dominante: creșterea salariului minim cu aproape 30% în acest an față de 2022 va dezechilibra afacerile mici și mijlocii din România. Este o măsură convenabilă atât pentru guvern, care-și face socoteala că va încasa mai mulți bani la buget din taxele aplicate unui venit mai mare, cât și pentru sindicate, care reprezintă interesele membrilor lor.
Efectul acesteia în economia reală este însă diferit de calculele aritmetice: 82% dintre investitori spun că majorarea salariului minim le va crea probleme financiare, 70% anunță că în 2024 vor scumpi produsele și serviciile, iar 64% invocă lipsa disponibilităților financiare. Efectul nescontat, dar previzibil va fi un impuls dat inflației, deoarece antreprenorii vor crește prețurile mărfurilor și tarifele serviciilor pentru a acoperi costurile, reducerea numărului de angajați și restructurarea operațiunilor. În esență avem inflație, șomaj și închiderea unor afaceri, deci un impuls negativ dat economiei.
Protecția datelor sensibile, cu caracter personal, cade în răspunderea liderilor din business. Putem crede și spera că doamnele care conduc afaceri de succes aduc un plus de rigoare și atenție eforturilor de conformare și respectare a Regulamentului GDPR?
Evident, ne putem chiar mândri cu realizările membrilor CONAF, care au înțeles rapid că afacerile se extind în mediul online și acolo sunt rigori impuse de confidențialitate, siguranță și încredere. Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) este membru CONAF și pot spune că femeile antreprenor sunt campioane europene în domeniul tehnologiei informațiilor și, evident, acordă o atenție specială rigorilor GDPR.
