Search
Vineri 18 Septembrie 2020
  • :
  • :

Interviu cu judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu, președintele Curții de Apel Iași: „Efortul, implicarea și dedicarea profesională au constituit metodele colegilor judecători pentru a face față volumului de activitate al Curții de Apel Iași”

„Efortul, implicarea și dedicarea profesională au constituit metodele colegilor judecători pentru a face față volumului de activitate al Curții de Apel Iași”

Interviu cu judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu, președintele Curții de Apel Iași

 

Sunteți unul dintre cei mai respectați magistrați din Iași, aveți o vastă experiență în domeniu, ați fost, rând pe rând, judecător și președinte al Judecătoriei Iași, judecător și purtător de cuvânt al Tribunalului Iași, judecător al Secției Penale a Curții de Apel Suceava, vicepreședinte al Curții de Apel Iași, iar azi sunteți purtător de cuvânt și președinte al aceleiași instituții. A fost un drum sinuos și, uneori, palpitant. Cât de dificil este să administrezi o instanță superioară din România în contextul în care bugetele sunt insuficiente, infracțiunile s-au rafinat, tehnologiile noi dau năvală, exigența este la cote ridicate și comunicarea cere atenție sporită?

Este o activitate complexă, care seamănă cu munca unui actor ce trebuie să joace mai multe roluri, în registre diferite, de multe ori simultan.

Presupune un efort intelectual deosebit, cu componenta psihologică aferentă, care impune capacitate de concentrare și de adaptare sporită. Trebuie să identifici soluții diverse, adaptate mijloacelor pe care le ai la îndemână, astfel încât să obții rezultate bune. De importanță maximă sunt flexibilitatea și vizualizarea permanentă a imaginii de ansamblu, fără a pierde din vedere scopurile urmărite, toate acestea însoțite de comunicare, proces extrem de important în actul de conducere. Bineînțeles că regulile își au rolul lor, dar și acestea trebuie integrate în situația generată de împrejurări, context și percepție.

Relaționarea diversă cu factori implicați în actul de conducere, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, alte instanțe, parchete, barouri, justițiabili și, nu în ultimul rând, colegii judecători, reprezintă cheia deschiderii ușilor către rezolvarea tuturor problemelor care apar, fie în contextul restricțiilor bugetare, fie în raport de modificările legislative.

În concluzie, administrarea unei instanțe de tipul Curții de Apel Iași reprezintă un continuu dans al președintelui, care schimbă partenerii și stilul în funcție de muzică și spectacol.

Sunteți familiarizată cu solicitările presei, comunicați de vreme bună cu jurnaliștii și nu numai. Care sunt riscurile și beneficiile transparenței în această comunicare?

Beneficiile transparenței în comunicare sunt net superioare riscurilor care apar. Pot trage această concluzie având experiența multor ani de relaționare cu jurnaliștii. Perseverența, dublată de bună-credință și, foarte important, de identificarea modului corect și adaptat pentru transmiterea  informației asigură succesul în comunicare.

Multe riscuri provin din neînțelegerea corectă a mecanismului judiciar, a etapelor procesuale și aici intervine pe deplin rolul celui care transmite informația.

Pentru jurnaliști și pentru publicul  larg este nevoie de expunerea facilă a informației tehnice  juridice. În acest proces, determinantă este măiestria purtătorului de cuvânt. El trebuie să comunice corect informațiile, însă în termeni și metode adaptate, pentru înțelegerea acestora de publicul nefamiliarizat cu procedurile judiciare.

Și, câteodată, e nevoie de o atentă cântărire a beneficiului imediat al comunicării, în raport de posibilele afectări ale actului de justiție, produse de transmiterea rapidă a informației.

Curtea de Apel este, iată, mai departe prezidată de o doamnă. Sunt multe astfel de situații în comunitatea juridică ieșeană sau din regiune? Sunt persoanele de sex feminin majoritare în domeniu?

Dintre cele 10 instanțe din raza Curții de Apel Iași, 9 dintre ele sunt conduse de doamne care ocupă funcția de președinte. Așadar, este o pondere importantă de femei la conducerea instanțelor ieșene, procent care se regăsește în general în rândul judecătorilor.

De altfel, după reînființarea Curții de Apel Iași în 1992, cu excepția primului președinte al Curții, domnul judecător Valeriu Diaconu, până în prezent numai doamnele au asigurat conducerea acestei instanțe.

O Curte de Apel este o instanță de control judiciar, în sensul că soluționează căile de atac împotriva hotărârilor date de instanțele mai mici. Care sunt aceste instanțe din jurisdicția Curții de Apel Iași? 

Din perspectiva competenței jurisdicționale, Curtea de Apel Iași este, în mod determinant, o instanță de control judiciar, conform  prevederilor legale.

În jurisdicția Curții se află Tribunalul Iași și Tribunalul Vaslui, fiecare cu judecătoriile arondate, respectiv Judecătoria Iași, Judecătoria Pașcani, Judecătoria Hârlău, Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Bârlad și Judecătoria Huși.

Tribunalul Iași și Judecătoria Iași sunt instanțe care au înregistrat și în anul anterior un volum total foarte mare de activitate care, în clasamentul național, în raport de acest criteriu, le-a plasat pe locuri din vârful ierarhiei. Astfel, Judecătoria Iași s-a aflat în anul 2019, cu un volum total de 57.391 cauze, pe locul 1 din cele 175 judecătorii din țară, iar Tribunalul Iași, cu un număr total de cauze de 26.553, s-a plasat pe locul 3 din totalul de 50 de tribunale la nivel național.

Și din perspectiva complexității cauzelor, instanțele din circumscripția Curții de Apel Iași se află în topul instanțelor naționale, astfel încât putem spune că valoarea profesională este dublată de efortul susținut al colegilor pentru a face față volumului mare de activitate.

Prin lege, Curtea de Apel are în competență directă și spețele penale ce-i vizează pe cei din profesiile juridice (magistrați, grefieri, avocați, executori, notari, practicieni în insolvență etc.). Au fost cazuri de acest gen în ultimii ani la Iași? 

Competența materială a Curții de Apel Iași în materie penală ca instanță de fond este dată, în principal, de calitatea persoanei care comite presupusele infracțiuni pentru care este trimisă în judecată.

În ultimii ani s-au înregistrat cauze de acest tip, fiind implicate categoriile arătate de dvs., respectiv avocați, executori judecătorești, notari și procurori.

Cum este organizată instituția, care este dinamica de personal, gradul mediu de încărcare cu cauze per judecător într-un an? Cum se descurcă un judecător care ajunge la 2.000 de cauze anual? 

Există o fluctuație importantă de personal generată de lipsa temporară din activitate ca urmare a concediilor specifice sarcinii și creșterii copiilor, deoarece colectivul instanțelor ieșene este unul tânăr.

Un alt element care influențează dinamica personalului vizează promovările la instanțe superioare, dublat, în ultimul timp, de pensionările judecătorilor, mai ales la instanțele superioare, respectiv tribunale și curte.

Aceste fluctuații afectează continuitatea completelor de judecată și generează creșterea volumului de activitate al judecătorilor care funcționează în instanțe, deoarece ocuparea locurilor vacante nu se poate realiza imediat, deși se depun eforturi în acest sens.

În același timp, modificările legislative și schimbările în mediul economic și social generează creșterea numărului de dosare la instanțele mai mici din raza Curții.

Spre exemplu, la Judecătoria Bârlad, în anul 2019, volumul de activitate efectiv pe judecător a fost de 1.904 cauze, poziționând această instanță la nivel național pe locul 8 din totalul celor 175 judecătorii.

În raport de aceleași criterii, în anul 2019, Judecătoria Vaslui a înregistrat 1.651 cauze/ judecător, Judecătoria Huși 1.543 cauze/judecător, iar Judecătoria Hârlău 1.401 cauze/judecător.

Efortul susținut, implicarea și dedicarea profesională au constituit metodele colegilor judecători pentru a face față unui astfel de volum de activitate. Pe termen lung, însă, un astfel de efort este dificil de menținut, pentru că scade eficiența și calitatea activității.

Tehnologiile emergente și disruptoare schimbă complet paradigma, inclusiv în magistratură. Cum vedeți că a decurs și decurge tranziția de la pix, mașină de scris și imprimantă cu ace mecanice la „era digitală”? Ce implicații au avut noile aplicații și device-uri în activitatea curentă a magistraților? 

Schimbările în această direcție au fost integrate de sistemul judiciar și chiar duse la un nivel ridicat, comparativ cu alte state europene, și aici mă refer la sistemul ECRIS, care constituie o copie electronică nu numai a dosarelor, dar și a tuturor activităților din cadrul instanțelor. Acest fapt presupune o muncă suplimentară de introducere a tuturor documentelor și operațiunilor în sistemul electronic, însă cu beneficiile aferente.

În același timp, tehnologia avansată a ușurat posibilitatea de acces la informație specifică, atât de necesară desfășurării activității judecătorului în parametrii optimi.

Curtea de Apel Iași a făcut front comun cu alți colegi din țară, împotrivindu-se posibilei eliminări a pensiilor speciale din magistratură. Care sunt argumentele pentru păstrarea acestora? 

Pensia de serviciu a judecătorilor reprezintă o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații și care impune obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au, fiindu-le interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității, aspecte tranșate în repetate rânduri în jurisprudența Curții Constituționale.

Documentele internaționale stabilesc, printre alte importante măsuri, și pe aceea de a veghea ca statutul și remunerația judecătorilor și procurorilor să fie pe măsura demnității profesiei lor și a responsabilităților pe care și le asumă.

Statutul constituțional al magistraților, statut dezvoltat prin lege organică și care cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii, impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept.

În jurisprudența Curții Constituționale a României, cu referire și la decizii ale instanțelor similare din alte state ale Uniunii Europene, s-a statuat constant și fără echivoc că eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților contravine principiului independenței justiției, fiind o măsură neconstituțională, dat fiind statutul special al acestei categorii profesionale. 

Colaborați zi de zi cu alți reprezentanți ai profesiilor juridice din județul Iași. Cum decurge această colaborare? Ce ar mai trebui făcut pentru a se obține rezultate mai bune și a armoniza legăturile?

Colaborarea cu reprezentanții profesiilor juridice implicate în realizarea actului de justiție se situează în parametrii normalității și, desigur, există loc de îmbunătățire a acestei cooperări.

Contactul punctual, direct și imediat reprezintă un mijloc de eficientizare a colaborării, alăturat discuțiilor așezate în planul general de relaționare și comunicare interinstituțională. Desfășurarea de activități profesionale comune constituie un alt mod de armonizare a legăturilor dintre profesioniștii dreptului, iar comunicarea constituie baza unei colaborări eficiente.

Interviu apărut în Legal Magazin nr. 29, ediția de Moldova




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *