Search
Vineri 4 Decembrie 2020
  • :
  • :

Interviu cu dr. Lorena Tarlion, judecător, Președintele Tribunalului Iași: „Judecătorul are obligația să se desăvârșească pe toate planurile pentru a fi un om bun”

„Judecătorul are obligația să se desăvârșească pe toate planurile pentru a fi un om bun”

Interviu cu dr. Lorena Tarlion, judecător, Președintele Tribunalului Iași

 

Sunteți președinte al Tribunalului Iași din 2017. Cum a evoluat magistratul Lorena Tarlion în ultimii ani?

Complexă întrebare. Poate că nu doar calitatea de judecător, dar cea de președinte de instanță îmi dă o imagine mai amplă asupra evoluțiilor din ultimii ani. Sunt două paliere de analiză, cel funcțional și cel socio – profesional.

Din prima perspectivă, pot spune că în ultimii ani justiția se confruntă cu o lipsă de resurse cronică la nivelul așteptărilor și ambițiilor față de standardul optim pentru acest serviciu public esențial într-o societate. Spre exemplu, atât magistrații, cât și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor, își doresc avansarea în domeniul utilizării dosarelor electronice, serviciilor facile de la distanță, însă alocările de resurse și programe destinate acestei nevoi unanim recunoscută și prioritizată lipsesc. Sigur, sunt și multe alte exemple în care atât justiția, cât și justițiabilii, așteaptă de la legiuitor clarificarea cadrului legal în raport de deciziile Curții Constituționale pentru a reasigura claritatea și armonizarea interpretării normelor. Și în acest domeniu în ultimii ani nu s-au făcut progrese. Cu toate acestea, la nivel funcțional se vede că, acolo unde există coerență și înțelegere a scopurilor comune, instanțele au găsit din energie proprie și implicare soluții pentru a îmbunătăți accesul la jusiție și relația cu apărătorii și justițiabilii.

Din a doua perspectivă, am văzut că și magistratura a fost afectată de dinamica din societate și unele lucruri au influențat starea de spirit din sistem, cum ar fi polarizarea socială, uneori cu scăderea apetitului pentru dialog și ascultare activă între diferitele opinii exprimate în sistem. Iar asta a creat două efecte dăunătoare: divizarea și specularea acestor divergențe de celelalte autorități ale statului. Ca o notă optimistă, pot să spun că, în ultima perioadă, în fața afectării statutului, magistrații au dat dovadă de solidaritate și mai ales au primit sprijin din partea avocaților, ceea ce arată că ne putem regăsi acele baze ale unui serviciu public realizat de toți profesioniștii dreptului cu înțelegere profesională și distincție.

Tribunalul Iași s-a situat pe locul al patrulea în ierarhia tribunalelor din țară (după Tribunalul București, Tribunalul Dolj, Tribunalul Constanța), cu cel mai mare volum de dosare nou intrate în anul 2019, mai exact un număr de 16.277 cauze. Totodată, s-a situat pe al treilea loc, în ierarhia tribunalelor din țară (după Tribunalul București și Tribunalul Constanța), cu cel mai mare volum de activitate (adică numărul total de dosare aflate pe rol, respectiv 26.553 cauze). Ce așteptări aveți pentru anii următori din acest punct de vedere? Realizarea unui act de justiţie de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept şi a legislației în continuă modificare, iar nu pronunțarea unor soluții ce pot fi afectate de inadecvarea condițiilor de lucru, de lipsa de timp și supraîncărcare. Cum apreciați condițiile de lucru actuale în instanțele din România, respectiv în cele din raza Tribunalului Iași?

Așa este. Fiind în plină dezvoltare, Iașul înregistrează și o dinamică crescută a relațiilor sociale și, implicit, a disputelor de natură juridică. Un element aparte este acela că și complexitatea cauzelor este mai mare, atât pentru că este o zonă economică și socială activă, cât și prin aceea că este un centru universitar mare.

Însă evoluția fenomenului litigios ține și de evoluția legislației care necesită sistematizare, o mai mare claritate și o abordare pro-activă care să reducă situațiile în care justițiabilii au doar calea instanței pentru realizarea drepturilor lor. Calea abordării sistematice a numărului atât de mare de litigii aflate pe rolul instanțelor este singura prin care poate fi optimizat volumul de activitate. Vă dați seama că aici este un interes comun, atât al judecătorilor, care doresc să aibă la dispoziție un timp mai mare pentru a se apleca asupra cauzelor, cât și al justițiabililor, care doresc să beneficieze de o cercetare judecătorească desfășurată cu celeritate și cât mai diligentă. Este nevoie de o colaborare loială între autoritățile judecătorească, legislativă și executivă pentru ca aceste soluții sistematice să fie puse în practică în interesul societății și al profesioniștilor dreptului: avocați, procurori și judecători.

Dar pentru a genera performanță, au absolută nevoie să li se asigure și stabilitate funcțională. Activitatea economico – financiară și administrativă desfășurată de Tribunalul Iași a urmărit asigurarea condițiilor materiale astfel încât instanțele să își îndeplinească la un nivel calitativ superior sarcinile ce le revin, utilizând cu maximă eficiență sumele alocate prin buget.

Potrivit legii, președintele Tribunalului este ordonator terțiar de credite, calitate în care răspunde de gestiunea sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor instituției pe care o conduce, de ținerea la zi a contabilității și de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuției bugetare.

Tribunalul Iași își desfășoară activitatea administrativ-judiciară în noul sediu, alături de Curtea de Apel Iași. Acest sediu este bine structurat, fiind utilizat de cele două instanțe la niveluri diferite, spațiile utilizate de fiecare instanță fiind corespunzătoare pentru toate compartimentele. Birourile în care își desfășoară activitatea judecătorii și personalul auxiliar sunt bine utilate. Clădirea are 8 nivele (2 demisoluri, parter și 5 etaje) și dispune de o suprafață utilă de aproximativ 10.303 mp. Cele 8 săli de judecată alocate Tribunalului Iași sunt spațioase și mobilate corespunzător, la fel ca și celelalte birouri cu destinație specifică activității acestui domeniu.

Pe de altă parte, sunt instanțe (Judecătoria Răducăneni și Judecătoria Hârlău) ale căror sedii se află într-o stare avansată de degradare și care necesită reparații capitale. Au fost inițiate demersuri încă din anul 2011 pentru alocarea sumelor bugetare necesare și întocmirea caietului de sarcini, efectuarea licitațiilor pentru proiectare și execuție, urmate de execuția efectivă. În anul 2012 s-a reușit expertizarea clădirilor din punct de vedere al auditului termic şi energetic, şi avizarea favorabilă a concluziilor acestor expertize de Ministerul Justiției. Au fost şi sunt continuate aceste demersuri pe lângă Ministerul Justiţiei pentru derularea cât mai rapidă a tuturor etapelor prevăzute pentru finalizarea acestor proiecte, cu impact major asupra activității judiciare a celor două instanțe.

Economia municipiului Iași a cunoscut o dezvoltare substanțială în ultimii cinci ani, proces care a determinat și o creștere a numărului de dosare instrumentate în instanțele de judecată. Cum a evoluat numărul de dosare soluționate de judecătorii Tribunalului Iași și gradul lor de complexitate? Din ce sectoare economice provin cele mai multe dosare?

Aici nu vă pot răspunde decât apelând la datele statistice. Astfel, volumul cauzelor noi înregistrate pe rol în cursul anului 2019 a cunoscut față de anul precedent o ușoară scădere cu 0,01% (adică cu 22 dosare) la 16.277 dosare, față de anul 2018, când au fost înregistrate 16.299 cauze noi, tendințele înregistrate pe materii fiind diferențiate în sensul:

– creșterii cu 6% în materie penală, cu 42% în materia litigiilor de muncă, cu 39% în materia asigurărilor sociale şi cu 100% în materia insolvenței persoanei fizice şi a proprietății intelectuale;

– scăderii cu 0,01% în materie civilă, cu 10% în materia litigiilor cu profesioniștii, cu 9% în materia contenciosului administrativ şi fiscal, cu 4% în materia minorilor şi familiei şi cu 20% în materia falimentului.

Pe stadii procesuale, se constată că în anul 2019 au fost înregistrate 9.526 cauze directe, față de 9.636 în 2018 (3.926 în materie penală, 469 în materie civilă, 4 în materie de proprietate intelectuală, 1.681 în materia contenciosului administrativ şi fiscal, 298 în materia asigurărilor sociale, 412 în materia litigiilor cu profesionişti, 667 în materia minorilor şi familiei, 1.007 în materia falimentului şi 1.062 în materia litigiilor de muncă); 5.510 cauze în apel, față de 5.450  în 2018 (3.329 în materie civilă, 1.560 în materia contenciosului administrativ şi fiscal, 117 în materia litigiilor cu profesionişti, 503 în materia minorilor şi familiei şi un dosar în materia insolvenţei persoanei fizice); 338 cauze în recurs, față de 347 în 2018 (un dosar în materie penală, 289 în materie civilă,  7 în materia contenciosului administrativ şi fiscal, 3 în materia litigiilor cu profesionişti, 38 în materia minorilor şi familiei); 903 contestaţii penale (față de 866 în 2018).

Adăugând stocul de dosare de la finele anului 2018, rezultă un volum total de activitate/cauze pe rol, în anul 2019, de 26.553 cauze, din care: 5.968 – în materie penală, 7.158 – în materie civilă, 8 – în materia proprietăţii intelectuale, 5.150 – în materia contenciosului administrativ şi fiscal, 474 – în materia asigurărilor sociale, 870 – în materia litigiilor cu profesioniştii, 1.751 – în materia minorilor şi familiei, 2.501 – în materia  falimentului, 2.672 – în materia litigiilor de muncă, 1 – în materia insolvenţei persoanei fizice, faţă de anul 2018, când se înregistrase un volum total de cauze pe rol de 27.112 dosare (5.631 – în materie penală, 6.821 – în materie civilă, 5 – în materia proprietăţii intelectuale, 5.627 – în materia contenciosului administrativ şi fiscal, 384 – în materia asigurărilor sociale, 1.292 – în materia litigiilor cu profesioniştii, 1.878 – în materia minorilor şi familiei, 3.163 – în materia  falimentului şi 2.311– în materia litigiilor de muncă), tendinţa fiind de scădere cu 2 % (mai exact cu 559 dosare).

Cum percepeți pregătirea experților judiciari pe care-i au la dispoziție judecătorii din instanțele ieșene?

Aș începe prin distincția între calitatea expertizei judiciare și cea a experților judiciari, și asta pentru că deși în general avem o calitate bună a profesioniștilor din diferite specialități, membri în corpul experților judiciari, sunt o serie de disfuncții în reglementarea expertizei judiciare ca mijloc de probă, în reglementarea specializărilor, în modul în care rigorile sunt corelate cu mijloacele tehnice pe care aceștia le au la dispoziție.

Dacă analizăm strict cantitativ, vă pot spune că numărul de expertize judiciare care au fost respinse de instanțele de judecată este unul redus, însă, calitativ avem unele discordanțe de reglementare. Sunt aspecte asupra cărora specialiștii se apleacă și le caută cele mai bune soluții.

Vedeți dumneavoastră, de multe ori nemulțumiri ale părților privind expertiza judiciară nu pot să fie soluționate, pentru că implică unele chestiuni de ordin normativ sau tehnic, care nu sunt în puterea judecătorului.  Ce poate să facă instanța, și vă încredințez că toți colegii mei încearcă, este să exploateze proba expertizei judiciare în scopul și raportat la circumstanțele disputei juridice ce se judecă.

Instanța pe care o conduceți are scheme subdimensionate în ceea ce privește posturile de grefieri, arhivari, registratori și agenți procedurali. De câte posturi ar mai fi nevoie, ținând cont de numărul judecătorilor și de cel al dosarelor?

De atât cât este nevoie ca noi să întoarcem societății un serviciu public de justiție de calitate! Justiția fiind un drept fundamental și o aspirație legitimă esențială a unei societăți, resursele umane se estimează în raport de atingerea acelui standard și nu de disponibilități. Acesta este conceptul de bază de la care trebuie plecat. Dacă vreți să încerc o estimare cantitativă exactă, voi pleca de la minimul imediat, și anume standardul de 2 grefieri la judecător (unul de ședință și altul de documentare și proceduri în cauze) și un personal suport suficient la serviciile instanței.

În ceea ce privește schema de judecători, voi pleca de la standardul de încărcătură medie pe judecător la nivel național. Astfel am avea nevoie de un număr suplimentar imediat de 15 judecători, de 50 grefieri pentru complete și 40 personal auxiliar de specialitate şi conex pentru serviciile instanței. Iar aceasta ca nevoie imediată, fără a uita ce vă spuneam mai devreme –  fpatul că standardul serviciului public necesită într-un termen mediu adecvarea în continuare a resurselor umane.

Institutul Național al Magistraturii are un nivel de exigență care asigură o pregătire temeinică viitorilor magistrați. Cum evoluează tinerii magistrați din instanțele ieșene?

Fără să evit întrebarea dumneavoastră, vreau să vă spun că eu nu cred în clivajele de vârstă atunci când discutăm de profilul unui magistrat. El trebuie să fie îndeplinit de fiecare dintre judecătorii unei instanțe, pentru că nu este la alegerea justițiabilului ce complet îl judecă și are dreptul la complete egale din perspectiva pregătirii și a conduitei în relația cu publicul. Dar chiar și așa, nu putem face abstracție de faptul că este o realitate și în justiție, ca în orice alt domeniu, că există generații de vârstă a profesioniștilor care se dedică în instanțe. Şi, totodată, sunt chiar în interiorul unei generații individualități și particularități care îi deosebesc pe judecători.

Îmi place să cred că, pe lângă pregătirea teoretică solidă de la INM, tinerii judecători din instanțele ieșene şi-au însușit valorile morale și standardul de etică profesională pe care magistratura, ca profesie vocațională, le impune. Un judecător este mai mult decât un bun tehnician, el trebuie să fie un om echilibrat, umil și ferm în același timp, empatic și imparțial, cu un puternic simț de echitate, mai presus de orice prejudecată socială și mai cu seamă mai presus de propriile prejudecăți.

Cum colaborează Tribunalul Iași cu avocații din Baroul Iași și cu reprezentanții celorlalte profesii juridice – executori, notari și practicieni în insolvență?

Tribunalul Iași are o bună colaborare cu profesiile juridice, este, dacă vreți, specificul zonei noastre de dialog și respect profesional. Și spun asta ca și stare generală pe care o percepem cu toții. Cu toate astea, sunt și situații individuale în care puntea de comunicare și cooperare loială în interesul justiției s-a abandonat prin conduite izolate ale unor profesioniști ai dreptului. Însă acestea cad sub incidența mecanismelor formale de la nivelul CSM sau al Baroului, care trebuie să le analizeze și acolo unde este cazul să reimpună rigorile respectului și bunei credințe în exercitarea profesiilor.

La Iași, la nivel de instanțe și corpuri profesionale, noi am derulat inițiative comune menite să faciliteze colaborarea profesională de la nivel tehnic la nivel de încredere și respect profesional.

Judecătorii au fost și sunt afectați de instabilitatea legislativă accentuată. Aveți speranțe că vom intra într-o stare de echilibru din acest punct de vedere?

Nu numai judecătorii, dar și justițiabilii, care de multe ori nu știu la ce conduită juridică să se mai conformeze sau ce practică judiciară să urmărească, aceasta fiind într-o continuă modificare. Întotdeauna am speranța că mâine va fi mai bine și abordez viitorul cu încredere, dar dacă este să îl abordăm cu realism, trebuie spus că stabilitatea legislativă și normalitatea se vor instala atunci când vom avea un mai bun proces de analiză ex-ante a propunerilor de reglementări, când acestea vor necesita corecții pe parcurs cât mai puține, când standardele de calitate a normelor vor deveni un standard de la care nu se face rabat.

Cum se desfășoară programul de pregătire profesională continuă a colegilor judecători și grefieri?  

Activitatea de formare/perfecționare profesională a judecătorilor ține seama atât de dinamica procesului legislativ, cât si de specializarea judecătorilor, ceea ce permite o mai bună cunoaștere si aprofundare a legislației interne, a documentelor europene şi internaționale la care România este parte, a jurisprudenței Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație şi Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului şi a dreptului comparat.

Formarea profesională continuă a judecătorilor reprezintă garanția independenței şi imparțialității acestora în exercitarea funcției, responsabilitatea pentru realizarea acesteia revenind Institutului Național al Magistraturii, conducătorilor instanțelor la care aceștia îşi desfășoară activitatea, precum şi fiecărui judecător prin pregătire individuală.

Pregătirea şi perfecționarea continuă a personalului auxiliar de specialitate, sub directa îndrumare a președinților de secții, vicepreședinților şi președintelui instanței, reprezintă un obiectiv major, periodic îndeplinit în vederea realizării unui act de justiție de calitate, precum şi în perspectiva preluării sarcinilor administrative (non – jurisdicţionale) de la judecători.

Este necesar a se desfășura şi pentru  grefieri un permanent şi intensiv proces de însușire a cunoștințelor necesare derulării în parametri normali a activităților diferitelor compartimente sau sectoare de activitate, acesta dublat de o schemă de personal necesară asigurată şi care să corespundă, din punct de vedere profesional, cerințelor fiecărui post în parte.

Grefierii participă, de asemenea, la seminarii de formare profesională continuă în domenii vizând conflictele de muncă, operare ECRIS, cooperarea judiciară internațională, tehnica de redactare a actelor procedurale în materie penală, aspecte de drept procesual penal şi civil, aspecte de drept comercial, implicaţii ale modificărilor intervenite prin Noul Cod Civil asupra desfășurării procesului civil, statistică.

De asemenea, sunt organizate sesiuni de formare şi pregătire la nivel descentralizat, pentru toţi grefierii instanţei, în materie penală, civilă, de contencios administrative şi fiscal.

Cum decurge o zi de lucru normală pentru dumneavoastră? Care sunt pasiunile dumneavoastră? Mai aveți timp liber?

Metaforic vorbind, o zi de lucru normală este ca o plimbare în parc. Îmi place să văd soarele în fiecare zi de lucru, dar asta nu mă scutește și de ploi, potecile par clare, dar mai sunt și gropi, oameni diverși pe traseul zilei sau aceiași oameni, dar cu dispoziții diferite de la zi la zi. Ziua de lucru se încheie de cele mai multe ori cu bucuria întâlnirii cu studenții de la Facultatea de Drept a Universității Al. I. Cuza din Iași. Exact când cred că am consumat energia, tinerii dedicați dreptului îmi încarcă bateriile pentru ultima alee a zilei.

În afară de ziua de lucru, mai rămâne timp și pentru mine, pentru familie și prieteni. Este esențial pentru un judecător să fie echilibrat în viața de zi cu zi și să aibă o relație normală cu sine şi cu viața sa, pentru a avea înțelepciunea și puterea de a judeca aspecte de viață pe care le vede în cauzele din sala de judecată, pentru a putea să dea și să primească iubirea celor din jur ca să dea echilibru în tot ceea ce face. Judecătorul este în primul rând un om și are obligația de la sine să se desăvârșească pe toate planurile pentru a fi un om bun.

Interviu apărut în Legal Magazin nr. 29, ediția de Moldova




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *