Lect. univ. dr. Cătălin Ploae, consilier al președintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor
Combaterea spălării banilor continuă să fie un domeniu de interes cheie pentru autoritățile de reglementare și supraveghere din întreaga lume, inclusiv din România. Sofisticarea din ce în ce mai mare a unor infracțiuni precum frauda, corupția, criminalitatea informatică, traficul de persoane, infracțiunile împotriva mediului, exploatarea online a copiilor și criminalitatea organizată în domeniul proprietății necesită eforturi și mai mari pentru combaterea infracțiunilor financiare. Un instrument util în acest sens, al prevenirii și combaterii spălării banilor, îl reprezintă evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi de finanțare a terorismului la nivel supra-național și național.
Principalul obiectiv al Evaluării Naționale privind Riscurile de Spălare a Banilor şi de Finanțare a Terorismului este acela de a identifica și cuantifica riscurile reale de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel național și de a lua măsurile necesare pentru a le reduce, prin alocarea eficientă a resurselor financiare, tehnice și umane de către autoritățile implicate.
În acest context, trebuie amintit faptul că anul ce tocmai s-a încheiat a marcat, la nivelul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), o premieră: adoptarea Raportului evaluării naționale a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, de către Consiliul interinstituțional înființat ca urmare Deciziei nr. 454/2022 a Prim-Ministrului Guvernului României, Consiliu al cărui obiectiv fundamental este reprezentat de aprobarea Raportului evaluării naționale a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, a Planului național de măsuri și a actualizărilor acestora.
Raportul a fost elaborat de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, conform metodologiei Consiliului Europei, în cadrul Proiectului SRSP 2020/137.01 „Money Laundering and Terrorism financing Risks Compliance: Implementing a National Mechanism to Assess and Manage Money Laundering and Terrorism Financing Risks in Romania”, cofinanțat de Comisia Europeană (DG REFORM) și Consiliul Europei (Economic Crime and Cooperation Division) și implementat cu asistența tehnică a Consiliului Europei, în cadrul „Programului de sprijinire a reformelor structurale 2017-2020”.
Trebuie arătat faptul că acest proces deosebit de solicitant, de evaluare națională a riscurilor, pe lângă faptul că a răspuns și răspunde unei obligații legale, se constituie într-un reper al realității obiective și este un instrument util, care va conduce la adoptarea unei noi strategii în domeniu și a unor noi politici sectoriale, ținând seama de riscurile identificate și măsurile rezultate privind atenuarea acestora, cuprinse în planul de acțiune aferent, precum și la îmbunătățirea și eficientizarea regimului de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului în România.
Raportul arată faptul că spălarea banilor se constituie într-un proces complex, a cărui gravitate nu este deloc neglijabilă, mai ales în contextul nefast al instabilității financiare, al dezechilibrelor și vulnerabilităților sistemului economic generate de perioada de crizã, pe parcursul cãreia riscul de apariție a unor astfel de fenomene infracționale crește simțitor.
Ca notă generală, raportul constată faptul că „folosirea intensivă a numerarului conduce la un risc ridicat de utilizare a acestuia de către grupurile de crimă organizată pentru a ascunde originea ilicită a banilor”, iar cazuistica evidențiată în cadrul analizei derulate arată faptul că, la nivel național, utilizarea pe cale extensivă a numerarului (în sectoare cum ar fi construcţiile, dezvoltarea imobiliară, agricultura, industria deșeurilor, casele de schimb, jocurile de noroc etc.) reprezintă metoda cel mai des întâlnită de reciclare a banilor.
Și tot ca notă generală, raportul evidențiază, în același timp, că, urmare a aplicării legislaţiei specifice şi a gradului de secretizare financiară relativ redus, România nu este o țară foarte atractivă pentru spălarea banilor, „toate acestea fiind analizate din punctul de vedere al ponderii economiei naționale în ansamblul economiei regionale și al celei globale”.
Concluziile Raportului evaluării naționale a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului aferent perioadei 2018-2020 pot fi astfel sumarizate:
- România este o țară cu atractivitate relativ limitată pentru spălarea banilor, datorită reglementărilor specifice, precum și a unui grad de secretizare financiară relativ redus, toate acestea abordate și analizate în contextul ponderii corespunzătoare a economiei naționale în ansamblul economic la nivel regional și global.
- În România, finanțarea terorismului rămâne la un nivel foarte scăzut, are un caracter conjunctural, depinzând de evoluțiile din străinătate. Țara noastră nu se confruntă cu un fenomen terorist autohton și nu există organizații sau celule teroriste care să acționeze pe teritoriul național. În plus, pe teritoriul național nu au fost identificate rețele constituite în scopul obținerii, colectării sau transmiterii de fonduri în străinătate, în beneficiul organizațiilor teroriste sau al persoanelor implicate în activități calificate drept acte de terorism. Măsurile adoptate până în prezent au contribuit la menținerea climatului de securitate națională și au împiedicat materializarea amenințărilor teroriste.
- Există zone de legislație deficitară ce pot favoriza materializarea unora dintre riscurile identificate, tot astfel cum, în majoritatea cazurilor, a fost indicată și o inadecvare a resurselor disponibile autorităților competente, în mod special a instrumentelor și tehnologiilor informatice de dată recentă, care ar permite răspunsuri adecvate la realitățile sociale actuale.
- Se manifestă o insuficientă conștientizare, de către entitățile raportoare, a fenomenului infracțional la care sunt expuse, precum și o slabă sensibilizare publică în legătură cu importanța prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, fapt ce determină un grad de reticență a acestora în colaborarea cu autoritățile publice competente.
- Instituțiile naționale cu atribuții în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului au capacitatea de a surprinde și combate eficient ansamblul activităților cu caracter ilicit și generatoare de bani murdari, cu risc de spălare și finanțare a terorismului.
Este evident faptul că toate cele constate și cuprinse în cadrul Raportului privind Evaluarea Națională a Riscurilor de Spălare a Banilor și Finanțare a Terorismului trebuie privite și analizate în dinamica lor, cu raportare la dimensiunea economică a fiecărui sector supus analizei, dar și a elementelor de conținut ce definesc tipologic riscurile de spălare de bani și finanțare a terorismului.
În acest context, ONPCSB își propune ca și pe viitor să își mențină proactivitatea și să urmărească permanent dinamica evoluției fenomenelor circumscrise spălării banilor și finanțării terorismului, atât în România, cât și la nivel european și global, adaptându-se permanent necesităților și provocărilor manifestate la nivelul ecosistemului CSB/CFT.
În încheiere, este de apreciat faptul că evaluarea națională a riscurilor reprezintă rezultatul unei cooperări inter-instituționale structurate, coerente, consecvente și intense, în cadrul căreia instituțiile naționale angrenate în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului au făcut importante eforturi, dând dovadă de deplină responsabilitate, conștiente fiind de faptul că întărirea colaborării în acest domeniu reprezintă o condiție sine-qua-non pentru eficientizarea și întărirea sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.
