Search
Marti 31 Ianuarie 2023
  • :
  • :

Pe drumul cel bun. Dar încă departe de țintă

 
Nu foarte des avem ocazia, noi, cei care respirăm departe de lumea dezlănțuită a infracțiunilor, să aflăm și să cântărim, să realizăm cât de adânc e oceanul neleguirii la nivel european și ce pagube ajungem să plătim fiecare, la o adică, de pe urma contrabandei, contrafacerilor, concurenței neloiale, pirateriei înfloritoare și pe uscat, a încălcărilor flagrante a drepturilor de autor care vizează brevete de invenție, mărci înregistrate sau sisteme de indicații geografice protejate.

Am considerat că în această ediție a revistei Legal Magazin, axată pe această problematică, este locul potrivit în care să transmitem câteva informații de real interes din ”Raportul privind Infracțiunile de Proprietate Intelectuală (Intellectual Property Crime Threat Assessment 2022), dat publicității la începutul lunii martie a.c., ca o reflectare a eforturilor conjugate ale Europol, Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și Oficiului European Anti-Fraudă (OLAF).

Este suficient de notat că din statisticile EUIPO rezultă că doar în anul 2019 circa 5,8% din importurile de bunuri care au avut ca destinație finală țări din spațiul UE au reprezentat bunuri contrafăcute, cu o valoare de aproape 20 miliarde de euro!

China a rămas în continuare principala țară de origine a mărfurilor care încalcă drepturile de proprietate intelectuală. Macedonia de Nord a fost principala țară de proveniență a băuturilor alcoolice contrafăcute, iar Turcia a constituit principala sursă a altor băuturi, a parfumurilor și a produselor cosmetice. Autoritățile vamale din UE au constatat o creștere a numărului de ceasuri, telefoane mobile și accesorii, cartușe de imprimantă și tonere, CD-uri/DVD-uri, etichete, marcaje și autocolante contrafăcute provenite din Hong Kong, China. Echipamentele informatice au provenit, în principal, din India, țigările, din Cambodgia, iar materialele de ambalare, din Bosnia și Herțegovina.

În Raport este menționată și Republica Moldova, ca țară de origine pentru unele produse contrafăcute din categoria de mâncăruri și băuturi. În 2020, produsele alimentare (în special biscuiți, paste, chipsuri și dulciuri) au constituit a doua cea mai frecventă categorie de produse blocate la frontierele externe ale Uniunii Europene. Și aici, China și Turcia s-au clasat în topul țărilor non-europene din care provin produsele alimentare contrafăcute, fiind urmate de Albania, Ucraina, Iordania, Moldova și Panama.

În paginile ce urmează, veți putea descoperi că societatea românească face efoturi de a păși într-o cadență de normalitate, că instituțiile Statului, agențiile de proprietate industrială, avocații specializați și dascălii dăruiți, au în vedere o protecție cât mai bună a drepturilor de proprietate industrială. Că situația din România s-a ameliorat, este incomparabilă cu cea de acum 30 de ani, dar că mai sunt multe, poate prea multe de făcut.

Din păcate, realist vorbind, contextul global și european nu este tocmai unul fericit și prea încurajator pentru temperarea ilegalităților. Pe lângă algoritmii tot mai sofisticați de acțiune ai grupărilor de crimă organizată, pe lângă rafinamentul demn de cauze mai bune al gulerelor albe și scrobite, sprijinite mai mult sau mai puțin discret de cozile de topor din diverse structuri oficiale, au apărut obstacole noi.

Tehnologiile emergente, războiul ruso-ucrainean, criza energetică globală, inflația și recesiunea, dar mai ales sărăcia, educația și cultura generală precară a multora dintre semeni, noii homo digitalis, fac din lupta pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală o bătălie care suportă amânare și poate fi dusă în viteza a doua. E adevărat, există priorități stringente, se spune corect că ”mai aproape decât haina e cămașa”. Să vedem, însă, pe termen lung, pe unde scoatem această cămașă!